Hrana proteica pentru sfarsitul iernarii

Pregatirea hranei proteice pentru sfarsitul iernarii albinelor

Ing. Y.L. LUPSAN
~ Extras din "Revista lunara de stiinta si practica apicola - APICULTURA" - editia ianuarie - 1985 ~

In perioada anilor 1955-1958 se propaga la noi iernarea albinelor numai pe miere, in lipsa totala a pasturii in cuib.

Lucrariile mai tarzii, pe baza stiimtifica au aratat exact contrariul, demonstrand necesitatea prezentei hranei proteice tot timpul in cuibul familiei de albine, atat in sezonul activ cat si iarna, mai ales in momentul in care incepe cresterea de puiet.

Apicultorii fruntasi din strainatate au aratat necesitatea asiguririi polenului tot timpul, prin recoltarea lui de catre albine, in sezonul cald sau prin plasarea fagurilor cu pastura dupa diafragma, de unde albinele pot prelua in orice moment, hrana proteica.

Deoarece la noi albinele incep cresterea puietului in preajma datei de 15 ianuarie nu avem posibilitatea de a deplasa stupii in aceasta perioada la cules de polen, natura furnizand acest produs mult mai tarziu.

Pentru aceasta suntem obligati ca, odata cu inceperea cresterii puietului, la farniliile de albine la care lipseste pastura in cuib, se administreaza turte proteice. Aceasta perioada se caracterizeaza printr-un consum intens de proteine, in vederea producerii hranei larvare necesare puietului. In Iipsa unor surse de proteine in cuib, cresterea puietului se va face pe seama rezervelor de proteine din organismul albinelor (corpul gras), fapt ce va duce la uzura exagerata a acestora, la diminuarea ritmului de dezvoltare si a rezistentei organismului fata de intemperii si boli. Administrarea hranei proteice insa, conduce la acumularea in intestinul gros al albinelor a partilor nedigerabile, care nu sunt eliminate, pot avea influente negative asupra starii de sanatate a albinelor.

Pentru aceasta, in caz de lipsa de pastura in cuib, dupa 15 ianuanie este necesar sa se asigure albinelor - pe timp insorit, zborul de curatenie (daca este nevoie se forteaza prin ridicarea capacelor si expunerea podisorului la razele soarelui sau aplicarea de caramizi incalzite pe podisor sau alte metode adecvate) si numai dupa efectuarea acestui zbor se plaseaza turtele proteice deasupra spetezei de sus a ramelor.

Prin utilizarea acestei metode, in SUA s-a ajuns a se recolta de la flora extra-timpurie (martie aprilie) cantitati de miere apropiate celor realizate in restul sezonului apicol de la flora melifera care asigura culesurile curente.

Aceste turte se administreaza in general in cantitate de 200-500g, mai rar la 1000g, punandu-se in pungi de polietilena sau hartie pergament pentru a evita uscarea si a pastra turta mai accesibila consumului de catre albine.

Pentru hranirea proteica, atunci cand acesta nu se poate face in exclusivitate cu polen, sunt date o serie de retete de inlocuitori de polen, dintre care am gasit ca fiind mai adecvate cele recomandate de ing. A. Malaiu, ing. I. Barac si alti autori, care in general se baseaza pe urmatoarele produse: drojdie de bere inactiva (omorata), lapte praf degresat, polen conservat , iar in mica masura oul integral sau numai galbenusul de ou;

In vederea satisfacerii apicultorilor cu turte, cu inlocuitori de polen, Asociatia Crescatorilor de Albine din RSR a realizat o perioada produsul “Fepal” care se baza pe un hidrolizat enzimatic dinfaina de soia si lapte praf. Deoarece apicultorii nu pot ajunge in posesia acestui produs, el fiind scos din productie, incerc in continuare sa expun modul de preparare si retetele utilizate de mine pentru obtinerea de pasta proteica cu rezultate foarte bune in hranirea albinelor.

Nu voi face o evaluare a eficientei hranirilor proteice a albinelor primavara timpuriu cu inlocuitori de polen, deoarece aceasta a fost demonstrata de o serie de lucrari din tara si strainatate.

Analizand punctul de vedere al posibilitatiilor de procurare a diferitiilor inlocuitori de polen si a gradului mare de utilizare a acestora de catre albine, am recurs la produsele amintite mai sus, avand si avantajul ca ele prezinta o granulatie apropiata polenului (2-200 microni). De asemenea, continutul de vitamine, enzime, saruri minerale, factori de crestere, uleiuri eterice, proteine, grasimi, zaharuri etc. sunt cele mai apropiate polenului.

Este de preferat ca produsele amintite mai sus sa fie folosite in parti egale la care se adauga zaharul pudra in aceeasi proportie sau mai mare dupa practica fiecaruia.

Prezint in continuare retetele care au fost bine folosite de albine si mi-au dat deplina satisfactie sub aspectul cresterii de puiet, al dezvoltarii femiliilor si a rezultatelor obtinute in valorificarea resurselor melifere:

Reteta 1 Reteta 2 Reteta 3
1 parte lapte praf degresat 1 parte lapte praf 1 parte lapte praf
1 parte drojdie conprimanta inactiva 1 parte drojdie conprimanta inactiva 1 parte drojdie conprimanta inactiva
1 parte polen uscat cu colectorul de polen in sezonul activ 1 parte polen uscat 1 parte polen uscan
1 parte zahar tos pentru pregatirea drojdiei 1 parte zahar tos 1 parte zahat tos
3 parti zahar pudra 5 parti zahar pudra 5 parti zahalr pudra
fumidil B - 1/2 flacon (poate si inocuit cu 60 ml de ceapa la 1kg de produs Fumidil B - 1/2 flacon (sau 60ml suc de ceapa la un kg de miere 1 parte miere de albina
ceai de plante medicale in cantitatea necesara ceai de plante medicale in cantitatea necesara oua proaspete integram cat necesita turta

In aceasta reteta nu se utilizeaza ceaiul, deoarece ouala aduc aportul necesar de apa;

Turta proteica se executa prin framantarea zaharului pudra, a laptelui praf – in prealabil cernute – si a polenului, care inainte de utilizare se macina cu o rasnita de cafea sau se zdrobeste pana la consistnta fainii (in cazul polenului conservat in miere se adauga ca atare). La aceastea se adauga drojdia omorata sub forma de pasta, sucul de ceapa si mierea de albine in prealabil incalzita pana la lichefiere (daca este cazul).

Acestea se framanata impreuna pentru a forma o turta similara unui aluat bine framantat si omogen, de consistenta celui pentru taitei (care nu se lipeste de manadar care daca este strans intre degete nu se farama, ci se intinde ca o coca tare).

Daca aluatul este prea subtire se adauga zahar pudra, daca este sfaramicios se adauga miere de albine sau ceai, care este bine sa fie facut ca un sirop mai gros.

In prepararea acestor retete intervine operatia de omorare a drojdiei proaspete, care cere o atentie deosebita si ceva rutina.

Pentru aceasta vreau sa precizez modul in care execut personal aceasta lucrare. Se pune drojdia intr-un vas emailat, peste care se toarna aceeasi cantitate de zahar tos si se freaca cu o lingura de lemn pana se obtine o solutie lichida galben maronie (avand aspectul cafelei cu lapte) fara sa adaugam apa. Intre timp se incinge bine plita, fapt care are o importanta deosebita la omorarea drojdiei. Vasul se prefera a fi o cratita si a avea un volum de zece ori mai mare decat cantitatea de drojdie plus zaharul pe care-l prelucram.

Dupa ce drojdia s-a lichefiat, se poate adauga 100g apa de fiecare kg produs luat in lucru, pentru a subtia pasta la inceputul fierberii. Timpul de mestecare se impune a fi cat mai mic pana ajunge produsul pe foc, deoarece acesta, in prezenta drojdiei, incepe fermentarea si eliminarea de bioxid de carbon. Se pune cratita la foc si se amesteca continuu avand grija ca sa nu se arda (prinde, afuma) drojdia, ceea ce produce distrugerea acesteia si ii reduce valoarea biologica. Agitarea continua, pe langa faptul ca fereste amestecul de a se arde, ajuta la inlaturarea gazelor ce se formeaza prin fermentare (cat timp drojdia nu este omorata). Pentru ca fenomenul fermentarii sa fie scurt, trebuie sa asiguram in timp cat mai scurt temperatura necesara pentru omorarea drojdiei, repectiv 100-150 grade C.

Din practica rezulta ca oparirea drojdiei nu este suficienta, ea trebuie omorata prin fierbere, fapt ce necesita cel putin 30 minute. Timpul descris in unele retete de 15 minute nu este suficient.

Pentru aceastaamestecul se fierbe cel putin 30 minute, iar dupa racire se utilizeaza preparerea retetelor de mai sus. Fierberea o fac pana la obtinerea unei paste uniforme de consistenta unei smantani groase, depasind astfel timpul de 30 minute (mentionez ca drojdia, in unele cazuri inexplicabile, pot fermenta zaharul si la o concentratie peste 80%).

Privind administrarea hranei proteice sunt adeptul principiului de a fi administrata astfel incat albinele sa o poata utiliza numai atunci cand le este necesara organismului si numai in cantitatea de care au nevoie. Pentru aceasta, la adminitrarea turtei proteice, daca albinele nu au rezerve suficiente de miere, sau si o turta simpla de zahar pentru ca albinele sa poata consuma hrana proteica numai daca au nevoie si in proportia care le este necesara, neobligandu-se sa ingere o cantintate de proteine peste nevoi, ca urmare a utilizarii hranei energetice in care s-au adaugat proteine.

De 20 de ani, utilizand aceasta turta proteice in cantitatea de 1kg la familia de albine, incepand cu 15 ianuarie, in prezenta unei suficiente rezerve de miere in cuib si chiar in primaveri reci, familiile de albine s-au dezvoltat bine fara stimulare cu sirop, ajungand ca la sfarsitul lunii mai, familiile sa aiba o dezvoltare puternica. Turta este bine utilizata de albine daca familiile sunt foarte bune, ceea ce permite a se folosi intre 15 ianuarie si 15 mai cantitatea de 1-3kg din acesta hrana proteica. Familiile slabe nu au posibilitatea de a utiliza eficient turta proteica.

Recomand tuturor utilizarea acestei turte cu inlocuitori de polen, in special in zonele lipsite de polen in sezonul de toamna, cand ele sunt nevoite a-si forma cortul grad in vederea iernarii si in primavara cand cresc puiet.

~ Extras din "Revista lunara de stiinta si practica apicola - APICULTURA" - editia ianuarie - 1985 ~

by admin


Ingrijirea familiilor de albine in cursul iernii
Ingrijirea familiilor de albine in cursul iernii~ Extras din revista apicola "Romania Apicola" - editia ianuarie - 1994 ~In conditiile climatice ale tarii noastre, iernarea familiilor de albine poate fi considerata ca incepe dupa efectuarea ultimului zbor de curatire de la sfarsitul toamnei si dureaza pani la primul zbor de curatire spre sfarsitul iernii si inceputul primiverii din anul urmator.Pe..
comentarii - vezi comentarii