Sporirea productiei agropomicole si forestiere - 1985

Contributia albinelor la sporirea productiei agropomicole si forestiere

Dr. Ing. I. CIRNU

Extras din "Revista lunara de stiinta si practica apicola - APICULTURA" - editia februarie - 1985


In ultimii ani rolul albnelor melifere in polenizarea plantelor a crescut substantial, deoarece prin aplicarea pe suprafete tot mai mari a tratamentelor chimice pentru combaterea bolilor si a daunatorilor din sectoarele agricol, pomicol si forestier, numarul bondarilor si a celorlalte insecte polenizatoare a scazut simtitor, iar in unele zone cu tratamente mai intensive, acestea au disparut aproape complet.

In literatura de specialitate se citeaza numeroase exemple, cand regiuni intregi de pe glob inregistreaza anual pierderi importante de recolte de seminte si fructe, datorita absentei insectelor polenizatoare si in special, a lipsei de albine pentru efectuarea unei polenizari saturate.

Este interesesant de menitonat ca sporurile suptimentare de productie obtinute prin polenizarea cu ajutorul albinelor, la principalele plante si culturi entomofile, sunt in medie, urmatoarele, in % :

floarea-soarelui: 30-60;
rapita de toamna si mustar: 30-40;
semincerii de lucerna: 50-60;
semnicerii de trifoi rosu: 200-500;
semincerii de sparceta: 200-250;
bostanoase: 200-400;
pomii roditori: 50-60;
vita de vie: 10-30;
semincerii forestieri: 30-60;

Trebuie subliniat ca aceste date sunt orientative, ele putandfi depasite in conditii favorabile de microclimat si puterea familiilor dealbine sau, dimpotriva, sa se realizeze numai o eficienta minima la polenizare sila cules, atunci cand nu se iau in consideratie masurile obligatorii prevazute,precum: puterea familiei, distanta fata de lan, repere de orientare aalbinelor, indeosebi la floarea-soarelui si la rapita.

De fapt, contributia albinelor In polenizarea plantelorentomofile nu se rezuma numai la sporuri cantitative de recolta, ci se concretizeazasi prin cresterea substantiala a calitalii produselor obtinute. Aceasta cresterecalitativa se reflecta atat asupra marimii si simetriei fructelor si a semintelor,cat si asupra sporirii potentialului biologic al viitoarelor plante. Astfel, semintelehibride obtinute, ca urmare a polenizarii incrucisate, prezinta o capacitate sienergie germinativa superioara, ceea ce are ca rezultat o rasarire mai uniformasi mai rapida.

Totodata, printr-o polenizare corespunzatoare a culturilor serealizeaza o fructificare mai uniforma si mai precoce, respectiv o maturizaremai timpurie, ceea ce previne adesea unele pagube de recolta. Dimpotriva, o polenizaretardiva nesaturata determina o intarziere a maturitatii de recoltare si oexpunere de durata mai lunga Ia atacul daunatorilor animali si vegetali, ceeace are ca urmare obtinerea de recolte mai slabe si de calitate inferioara.

In cadrul Institutului de Cercetare si productie pentruapicultura al Asociatiei Crescatorilor de Albine s-au stabilit urmatoarelenorme minime de polenizare pentru principalele plante si culturi entomofile (inefectiv de familii de albine/ha):

floarea-soarelui: 1-2;
rapita si mustar: 3-4;
coriandru: 3-4;
semincerii de lucerna: 6-8;
semincerii de sparceta: 2-3;
semincerii de trifoi: 4-6;
semincerii legumicoli: 2-4;
bostanoase intercalate: 0,1-0,5;
loturi de hibridare: floarea-soarelui, plante legumicole, diferite plante furajere: 4-6;
pomii roditori: 2-3;
vita de vie: 1-2;
seminicerii forestieri si fructe de padure: 1-2;

Mentionam ca activitatea de polenizare a albinelor melifere nu se limiteaza numai la plantele cultivate, ci aceasta cuprinde si flora spontana erbacee si arborescenta. Astfel, contribuie la polenizarea plantelor din fanetele de deal si de munte, precum si cele din luminisurile de padure. Aicicresc frecvent specii melifere deosebit de valoroase, precum sparceta, trifoi, sulfina, graminee perene (polenifere), care in urma polenizarii cu ajutorul albinelor fructifica abundent si formeaza fructe si seminte de buna calitate, asigurandu-se astfel o hrana substantiala pentru multe pasaril si animale salbatice, folositoare ca: fazani, prepelite, ciocanitori, veverite, iepuri, caprioareetc.

In concluzie, in vederea obtinerii de recolte superioare, atat din punct de vedere cantitativ, fiecare unitate agro-pomicola, ca si unitatile forestiere care au in raza lor de activitate paduri si plantatii masive, destinate producerii de material semincer precurn si fructe de padure, trebuie sa-si asigure din vreme necesarul de familii de albine pentru efectuarea in timpul optim a polenizarii saturate cu ajutorul albinelor.

Extras din "Revista lunara de stiinta si practica apicola - APICULTURA" - editia februarie - 1985

by admin