Obtinerea laptisorului de matca - 1985

Metoda de obtinere a laptisorului de matca

Alexandru Vartolomei
~ Extras din "Revista lunara de stiinta si practica apicola - APICULTURA" - editia martie - 1985 ~

Recoltarea laptisorului de matca, produs apicol atat de solicitat, este la indemana oricarui apicultor, cu stupi putini sau multi.

Au fost prezentate o serie de metode de recoltare, toate avand in vedere producerea de laptisor de matca in stup sau prin orfanizare.

Prin metoda cu matca in stup se scoate o cantitate mica de laptisor, in schimb activitatea coloniei nu se dezorganizeaza ca in cazul orfanizarii.

Prin orfanizare, colonia poate fi considerata ca scoasa din productia pe sezonul respectiv.

In ambele procedee productia de miere este mult diminuata.

Intr-o mare masura si modelul de stup are o importanta majora, in aceasta productie.

Stupul care inlatura dezavantajele de mai sus, este cel orizontal cu doua colonii si etaj de recolta, modificat de autor.

In acest stup se lucreaza astfel: imediat dupa extractia de la salcam, buzunarele in care s-au inchis matcile se desfiinteaza, eliberandu-se in jumatarea de corp atribuita fiecarei colonii, prin mutarea catre mijloc a ramelor din buzunare. In raport cu numarul acestora, coloniile se formeaza numai din camele extrase, care vor incadra pe cele din buzunare, de o parte si de alta, plus un hranitor uluc si diafragma despartitoare a celor doua colonii. Deci, se poate ca numarul ramelor acestor doua colonii sa nu fie identic.

Etajul de recolta se ridica odata cu extractia si polietilena-podisor se coboara peste ramele din cuib.

Coloniile fiind in plina dezvoltare, in cel mult 10 zile ambele corpuri vor fi pline cu puiet de toate varstele. In acest moment, se formeaza intre cele doua corpuri compartimentul pentru laptisor care va cuprinde: o rama cu pastura si miere, o rama cu puiet necapacit, doua cu puiet capacit, un hranitor uluc si un loc liber pentru rama portbotci. Compartimentul acesta este incadrat intre diafragmele etanse ce vor limita cuiburile celor doua familii.

Fiecare compartimen va vea podisor individual, oentru usurarea manipularii ramelor, in fiecare din ele, separat, dupa necesitate.

Urdinisele se vor separa intre ele prin sipci introduse in deschiderea reductorului de urdinis, astfel incat compartimentul de laptisor sa ramana izolat de cele doua compartimente-colonii.

Odata cu aceste rame luate din ambele colonii, se aduce si albina de pe ale, fara matci si fara eventuale botci de roire.

Pentru inceput se mai matura in compartimentul de laptisor albina de pe 1-2 rame de puiet necapacit, luate din ambele colonii.

Ordinea asezarii ramelor in compartimentul de laptisor este: la diafragma cate o rama cu puiet capacit, rama hranitor-claditoare, rama cu pastura, loc pentru rama port botci apoi rama cu puiet necapacit.

Orinea aceasta ramane permanenta, chiar si atunci cand albina tanara va ecloziona, iar rama respectiva se inlocuieste cu altele luate din cele doua colonii, mutand in locul lor ramele eclozionate de la laptisor.

Procedand astfel compartimentul de laptisor va fi mereu bine populat cu albina tanara producatoare de laptisor.

In rama port botci se vor pune chiar si 5 sipci a cate 25-30 inceputuri de borci.

Daca culesurile inceteaza, atat coloniile cat si cele de laptisor, se vor hrani cu sirop subtire, cu proteina (drojdie fiarta sau zer de la branza de vaca, lapte praf) 300-400g zahar si neaparat cate o pastila de izoniazida la 2l sirop, dizolvata separat in apa fierbinte la 60 grade. Daca  este cules, se pune zilnic apa in hranitor.

Coloniile vor furniza alternativ si larvele pentru insamantarea botcilor pentru laptisor.

Prin acest aranjament productia de laptisor poate continua pana la inceputul lunii august, fara ca albinele sa-si intrerupa activitatea normala.

Se asemenea, de la cele trei rame – hranitor – claditoare se recolteaza mereu o insemnata cantitate de ceara alba.

Cantitatea de laptisor recoltata astfel depaseste dublu sau chiar triplu cantitatile ce s-ar obtine de la doua colonii din stupi separati si in paralel, recolta de miere, polen, propolis, nu este cu nimic diminuata deoarece coloniile nu sufera nici o perturbare in activitatea si dezvoltarea lor, pe tot sezonul.

~ Extras din "Revista lunara de stiinta si practicaapicola - APICULTURA" - editia martie - 1985 ~

by admin