Apicultura pentru incepatori – Inventarul apicol

Inventarul apicol

Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor, obiectelor necesare pentru efectuarea lucrarilor apicole precum si a constructiilor apicole care apartin si reprezinta intreaga dotare a unei exploatatii apicole.

Inventarul apicol este clasificat in:

- stupi si pavilioane apicole;
- echipament pentru protectia apicultorului;
- unelte pentru efectuarea lucrarilor in stupi;
- colovii si custi utilizate la transportul si introducerea matcilor;
- unelte pentru insarmarea si fixarea facurilor artificiali;
- inventar apicol utilizat in hranirea albinelor;
- inventar apicol utilizat la extractia, conditionarea si depozitarea produselor apicole;
- inventar apicol utilizat la extragerea si conditionarea cerei;
- inventar apicol utilizat pentru cresterea matcilor.

Stupii si pavilioanele apicole

STUPUL este cel mai important utilaj apicol cu rol de adapost pentru familia de albine, de depozit al rezervelor de hrana, recolta si mijloc de transport in pastoralul apicol.

In viata salbatica, albinele isi cladesc cuibul prin scorburi, crapaturi de stanci,chiar si pesteri, locuri ferite de vanturi, ploi si arsita soarelui.

In momentul descoperirii de catre om al tezaurului dulce al albinei, pentru a i-l fura, acesta a recurs la distrugera cuibului si omorarea familiei respective.

Odata cu statornicirea omului si dezvoltarea agriculturii, a cresterii animalelor, acesta incet, incet,a preluat si cresterea albinelor.jmai intai a protejat roiurile din padure dupa care a inceput mutarea acestora in adapostuiri primitive cum ar fi: cosnite, buduroaie sau stiubee. Si din aceste conditii omul a observat ca pentru a extrage mierea este nevoit sa distruga cuibul-fagurii respectivi. Acest inconvenient a facut pe apicultorul profesionost la inceputul secolului XIX sa masoare, sa cerceteze dimensiunile fagurilor, a celulelor, a distantei intre faguri,fapt ce a condus ca Procopovici-rus de origine-sa descopere primul stup cu rame mobile (modern).Avand drept exemplu, atat in Europa cat si in America, apar diverse forme si tipuri de stupi acestia luand cu preponderenta numele creatorului sau: astfel, apare stupul DADANT, LANGSTROTH, LAYENS,BERLEPSCH sau VIRNOR etc.

O apicultura moderna practicata astazi impune restrangera numarului de modele si acceptarea aceluia care este cel mai eficient din toate punctele de vedere, si anume:

- respectarea biologiei si instinctului albinei pentru dezvoltare si acumulare;
- usurarea muncii omului pentru intretinerea si ingrijirea familiei de albine;
- standardizarea ramelor cu faguri pentru usurarea extractiei mierii, a circulatiei si folosirii materialului biologic pentru inmultire.

La standardizarea constructiilor celor doua tipuri de stupi exploatati cu precadere in tara si lume,stau cateva elemente de baza, si anume: capacitate stupului, forma si dimensiunile ramelor, dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine si distanta intre axele fagurilor.

Capacitatea stupului este terminata de spatiul necesar dezvoltarii familiei in perioada maxima de eclonizare a puietului si acumularii rezervelor si productiei de miere;

Forma si dimensiunea ramei este determinata de cerintele familiei de albine pentru formarea ghemului de iernare, de utilizare eficienta a caldurii din stup si economisirea hranei, cat si pentru cresterea unei cantitati cat mai mare de puiet inca din primele luni ale anului.

La stupii standardizati din tara noastra, la toate tipurile de rame s-a pastrat lungimea ramei de 435 mm, avand inaltimea de 300mm pentru cel din cuib si 230mm, respectiv 162mm pentru cele de recolta (magazin).

Dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine sunt de 8mm. Cercetarile au aratat ca albinele astupa cu propolis culoarele sau spatiile mai mici de 6mm,iar pe cele mai mari de 10mm le astupa cu ceara.

Distanta intre axele fagurilor este de 37mm, ajungandu-se la aceasta in urma cercetarilor. Grosimea fagurilor cu puiet este de 25mm – deci distanta dintre fagurii cu puiet este de 12mm.

Dupa modul in care se mareste cuibul, stupii se clasifica in: stupi verticali, orizontali si mixti.

Stupii moderni, sistematici, pot fi verticali si orizontali. Un stup sistematic, in general, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie de capacitate mare (70-90 litri), cu toate piesele componente mobile si cu dimensiuni standard, ca sa se potriveasca la orice stup apartinand aceluiasi model;
- sa fie construit corect si din material uscat (minimum trei ani);
- sa dispuna de sisteme de fixare a partilor componente pe timpul transportului;
- sa se deschida prin partea superioara si nu prin cea laterala; sa se construiasca din lemn de molid care este mai usor de prelucrat (bradul crapa foarte usor in momentul baterii cuielor);
- cand peretii se confectioneaza din doua sau mai multe scanduri, acestea se vor imbina in nut si nervura, cu nutul in jos si nervura in sus, pentru a impiedica patrunderea apei de precipitatii intre scanduri; capacele stupilor se construiesc cu planseul drept, ceea ce va permite asezarea suprapusa in mijloacele de transport;
- stupii vor fi vopsiti la exterior si la interior cu 2-3 randuri de vopsea de culoare deschisa (gri, galben deschis, verde etc.), ceea ce va proteja lemnul impotriva apei de precipitatii sau de condens, se utilizeaza vopsea pe baza de apa (bio) sau ulei de in.

In tara noastra sunt standardizate urmatoarele tipuri de stupi: stupul multietajat cu trei corpuri, stupul vertical cu magazine si stupul orizontal.

1. Stupul multietajat

A fost conceput de Langstroth si perfectionat de Root. Stupul multietajat este format din urmatoarele parti: soclu, corpuri, podisor, podisor separator, rama de ventilatie, capac, rame, alimentator, bloc pentru urdinis, inchizator pentru urdinis si accesoriile de fixare (fig. 1). Specific acestui stup este coboararea corpului superior in care s-a dezvoltat cuibul familiei pe fundul stupului, iar in locul sau se aseaza corpul de jos cu faguri goi. In corpul de jos, puietul va ecloza si va elibera celulele, iar printr-o noua inversare, cuibul familiei ajunge iar jos, asigurand spatii pentru extinderea cresterii puietului in corpul de sus, in corpul de faguri goi.

Soclul sau fundul este mobil, depasind in fata corpul stupului cu o portiune ce formeaza scandura de zbor.

Corpul are peretii din fata si spate armati cu tabla zincata pentru sustinerea ramelor, iar cei laterali au median cate un orificiu prin care trec tijele de fixare. Stupul multietajat este prevazut cu trei corpuri.

Podisorul monobloc este format dintr-o rama care fixeaza o tablie din scanduri. Rama podisorului are o mica deschidere, care serveste iarna la evacuarea vaporilor de apa.

Podisorul separator are rama prevazuta pe trei dintre laturi cu sase urdinisuri suprapuse, de forma conica, care la nevoie se inchid cu cate un bloc. In mijloc, tablia prezinta o deschidere dreptunghiulara, prevazuta cu plasa de sarma pe ambele fete.

Rama de ventilatie este formata dintr-un cadru exterior din sipci, care pe partea superioara prezinta o plasa de sarma care serveste la aerisirea familiei in timpul transportului.

Capacul se compune dintr-o rama exterioara si dintr-un tavan invelit, la exterior, cu tabla zincata. In interior, pe peretii laterali, sunt fixate doua sipci pe care se sprijina podisorul.

Ramele, in numar de 10, sunt confectionate dintr-o sipca superioara, doua laterale si una inferioara, numita speteaza, cu dimensiuni exterioare de 435 mm lungime si 230 mm inaltime. Speteaza superioara, numita si portfagure, are 25 mm latime, 20 mm grosime si 470 mm lungime. Spetezele laterale prezinta o latime de 25 mm in partea inferioara si 37 mm in cea superioara, particularitate constructiva ce indeplineste si rolul de distantator (distantator Hoffman) si 10 mm grosime, iar sipca inferioara are o sectiune de 20/10 mm.

Alimentatorul este format dintr-o rama de scandura in care se monteaza pe doua sipci o tava din tabla zincata prevazuta cu un plutitor confectionat din sipci de lemn.

Blocul de urdinis serveste pentru reducerea urdinisului. Prezinta doua din suprafete prevazuta cu spatii decapate, de 10 mm inaltime si lungimi variabile, care permit marimea sau micsorarea urdinisului in functie de populatia familiei de albine si de sezon.

Inchizatorul de urdinis este o sipca ce serveste la inchiderea completa a urdinisului pe timpul transportului.

Sistemul de fixare in timpul transportului este format din doua tije de otel, prevazute superior cu piulite, iar inferior cu cate un orificiu in care se introduce un bolt pentru fixare; tijele strabat prin orificiile medio-laterale toate elementele stupului cu exceptia capacului.

2. Stupul vertical cu magazine

Stupul vertical cu magazine (RA 1001) este format din urmatoarele parti: soclu, corp, magazine de recolta, podisor, capac, diafragma, rame si blocul de urdinis (fig. 2,3).

Soclul este mobil, fixat in partile laterale si spate printr-o centura de sipci, prin intermediul carora se imbina cu corpul. Intrucat in fata, fundul stupului este lipsit de sipca de centura, se creeaza o deschidere inalta de 20 mm, ceea ce reprezinta urdinisul. In fata este prevazut cu o scandura de zbor, rabatabila, ce se poate inchide cu doua foraibere.

Corpul are peretii incheiati in falt dublu, iar superior si inferior prezinta falturi ce permit imbinarea cu magazia, respectiv cu fundul. In partea superioara peretii din fata si spate prezinta de asemenea falturi in unghi ascutit, prevazute cu tabla, ce servesc la sustinerea ramelor.

Magazinele de recolta, in numar de doua, prezinta o constructie asemanatoare cu corpul, dar au o inaltime egala cu jumatate din inaltimea corpului.

Podisorul este format dintr-o rama care fixeaza in interior o tablie.

Capacul este format si el dintr-o rama, pe care se fixeaza in partea superioara tavanul, invelit la exterior cu tabla zincata. Peretii din fata si din spate sunt prevazuti cu doua deschideri care servesc la ventilatie, deschideri care in stationar se inchid cu doua blocuri. Inferior acestor deschideri, pe toata suprafata interna a capacului, se afla fixata o plasa de sarma care asigura ventilatia pe timpul transportului.

Diafragma de reducere a cuibului reprezinta un perete mobil sustinut de falturile ramelor, ce serveste la micsorarea cuibului.

Ramele de cuib sunt asemanatoare cu cele ale stupului multietajat, de care se deosebesc prin faptul ca au o inaltime de 300 mm, iar cele de magazine au o inaltime mai mica (145 mm) si sunt lipsite de distantatoare.

Blocul de urdinis este similar cu cel de la stupul multietajat.

3. Stupul orizontal se compune din: soclu, corp, podisor, capac, diafragme, rame, dispozitivul de fixare pentru transport, blocul de urdinis si alimentatorul.

Soclul este fixat de corp si confectionat din scanduri de rasinoase.

Corpul este confectionat din acelasi material. Peretii longitudinali prezinta in partea supero-interioara doua falturi: unul pentru sustinerea ramelor si al doilea pentru fixarea podisorului. Peretii laterali prezinta in partea superioara si mediana doua orificii, protejare cu placi de otel, in care intra surubul de fixare a barei centrale de imobilizare a ramelor in timpul transportului. Peretele din fata, in partea inferioara mai prezinta doua deschideri numite urdinisuri, prevazute cu scanduri de zbor: unul pentru familia de baza si altul pentru cea ajutatoare. In partea superioara, la exterior, corpul prezinta un brau de sipci pe care se sprijina capacul.

Podisorul este format din sase scanduri, nefixate intre ele.

Capacul este telescopic, fixat de corp prin doua balamale, prezinta lateral doua deschideri prevazute la exterior cu plasa de sarma care asigura ventilatia pe timpul transportului, deschideri care in restul timpului se inchid cu ajutorul unor blocuri de dimensiuni similare, fixate cu balamale. Tavanul este confectionat din scanduri, protejat la exterior cu tabla zincata.

Diafragmele, in numar de doua, sunt asemanatoare ca si constructie, deosebindu-se doar prin inaltime, una fiind in contact intim cu peretii si fundul stupului, separand complet familia de baza de cea ajutatoare (diafragma de separatie), iar a doua, mai mica cu 20 mm, permite trecerea albinelor prin partea inferioara, in care scop serveste la reducerea cuibului, in functie de marimea populatiei (diafragma de reducere). Ele se prezinta sub forma unor pereti mobili confectionati din scandura, avand in partea superioara doua umerase, care permit sustinerea lor pe faltul ramelor.

Ramele, in numar de 20, sunt identice cu cele de la stupul vertical.

Dispozitivul de fixare a ramelor pe timpul transportului este format din doua sipci longitudinale si o bara centrala, ce are inferior si median un locas in care intra scandurile podisorului, suprapuse pe doua randuri.

Blocul de urdinis prezinta doua din suprafetele prevazute cu spatii decapate, de 10 mm inaltime si lungimi variabile, care permit marirea sau micsorarea urdinisului, in functie de populatia familiei de albine si de sezon.

Alimentatorul se prezinta sub forma unei cuve de cherestea fixata pe o scandura de podisor, care lateral are o deschidere ce permite accesul albinelor. Interiorul este impartit in trei compartimente ce servesc la accesul albinelor, introducerea siropului si la alimentarea propriu-zisa, ultimul fiind prevazut cu un plutitor.

Pavilionul apicol

Pavilionul apicol este o constructie de cherestea, metal sau alte materiale, in care sunt adapostiti stupii, temporar sau permanent. Fiecare stup din pavilion are deschideri spre exterior, iar in interior exista un spatiu suficient pentru apicultor, astfel ca el poate interveni la fiecare stup ori de cate ori este nevoie. Pavilioanele mai sunt dotate cu spatii pentru lucru, odihna sau alte amenajari si instalatii.

Pavilioanele pot fi fixe sau mobile, dar cele mai raspandite sunt cele mobile, in care stupii sunt adapostiti in mod permanent.

Corpul stupului are pe peretele dinspre culoarul pavilionului o fereastra acoperita pe partea interioara cu plasa deasa din sarma zincata care opreste iesirea albinelor, iar la exterior o usita mobila prin care se asigura ventilatia.

Principii generale de dimensionare a stupilor

Lungimea stupului se calculeaza cunoscand ca pentru o rama este necesar un spatiu de 37 mm, iar pentru o diafragma 25 mm. Astfel, la stupul vertical cu 10 rame, lungimea interioara este de 400 mm, rezultand din urmatoarea relatie:

10 rame x 37 = 370 mm
1 diafragma x 25 = 25 mm
Total = 395 (practic 400 mm)

Latimea stupului se determina adaugand la lungimea exterioara a ramei (435 mm), spatiile lasate libere intre sipcile laterale ale ramelor si peretii stupului, care sunt de 7,5 mm fiecare. Asa de exemplu, in cazul stupului amintit anterior, latimea de 450 mm rezulta din relatia 435 + (2 x 7,5) = 450 mm.

Inaltimea se stabileste prin insumarea urmatoarelor date: inaltimea exterioara a ramei, distanta de 10 mm ce trebuie respectata intre sipcile portfagure si podisor, 10 mm pentru stupii cu fundul mobil, respectiv 20 mm pentru cei cu fund fix, spatiu ce trebuie respectat intre nivelul sipcilor inferioare ale ramelor si soclu stupului. La stupii la care podisorul se fixeaza prin intermediul unui falt (stupul orizontal), la toate aceste date, se mai adauga si inaltimea faltului pentru podisor.

In cazul stupului cu 10 rame, inaltimea corpului de 320 mm rezulta din:

inaltimea ramei - 300 mm
distanta dintre rame si podisor - 10 mm
distanta dintre rame si soclu - 10 mm
Total = 320 mm

La stupul orizontal inaltimea de 390 mm rezulta din:

inaltimea ramei - 300 mm
distanta dintre rame si podisor - 10 mm
distanta dintre rame si soclu - 20 mm
inaltimea faltului pentru podisor - 60 mm
Total = 390 mm

Echipament pentru protectia apicultorului

Pentru a proteja apicultorul de intepaturi in timpul efectuarii lucrarilor la stupina se utilizeaza urmatorul inventar apicol: masca apicola, salopaeta sau combinezonul apicol, halatul, sortul si numai in anumite cazuri manusile apicole.

Masca apicola – protejeaza fata si ochii de intepaturi. Masca apicola trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie comoda
- plasa utilizata sa fie de culoare inchisa (neagra) sis a fie pozitionata la distanta corespunzatoare de fata
- sa nu permita accesul albinelor in interior

In practica se utilizeaza urmatoarele tipuri de masti : masca cu palarie, masca metalica ce are forma ovala, etc.

Salopeta sau combinezonul se confectioneaza din panza de culoare deschisa si prin variantele constructive nu trebuie sa permita accesul albinelor in interior;

Manusile sunt confectionate din cauciuc sau piele subtire si au rolul de a proteja mainile impotriva intepaturilor de albine.

Unelte pentru efectuarea lucrarilor in stupina

Uneltele utilizate la efectuarea lucrarilor in stupina au rolul de a usura munca apicultorului . Inacest scop se utilizeaza urmatoarele:

dalti apicole
afumatorul
peria apicola
suflatorul cu aer (turbosuflanta)
scaun apicol etc.

Daltile apicole sunt confectionate din metal (se recomanda inox) si au un capat indoit in unghi drept . Se utilizeaza la scoaterea ramelor din stup, la detasarea caturilor, la curatarea diverselor parti componente de ceara si propolis.

Afumatorul se intrebuinteaza pentru linistirea albinelor in timpul efectuarii lucrarilor in stupina. Se compune dintr-un recipient in care arde mocnit combustibilul pentru producerea fumului (putregai, iasca, ciocalai, tocali etc.) si un system de foale utilizat la pomparea aerului in partea inferioara a recipientului care contribuie la eliminarea fumului printr-un orificiu amplasat in copac. Fumul produs trebuie sa fie de culoare alba si sa fie rece pentru a nu afecta familia de albine.

Peria apicola este confectionata din material plastic sau lemn si firedin fibre sintetice sau par natural . Cu ajutorul periei apicole se indeparteaza albinele de pe rame. In situatii extreme peria apicola poate fi inlocuita cu o pana de gasca.

Suflatorul de aer ( turbosuflanta) – este format dintr-un ventilator pus in functiune de un motor. Aerul este suflat peste ramele din magazine, albinele fiind indepartate.

Scaunul apicol (lada cu scule) – este prevazut cu2-3 compartimente in care se depoziteaza sculele.

Colivii si custi utilizate la transport

Principalele tipuri de custi si colivii utilizate in tara noastra sunt urmatoarele ZANDER , TITOV, BENIHON, MILLER.

Cusca ZANDER este folosita in special pentru eclozionarea matcilor. Corpul este confectionat din material plastic iar la una dintre extremitati prezinta un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca capacita din care urmeaza sa eclozioneze matca.

Cusca TITOV este confectionata din tabla si este prevazuta pe cele 4 laturi cu plasa de sarma. La una dintre extremitati prezinta un capac rabatabil din lemn sau material plastic.

Colivia BENIHON este utilizata la transportul ♀ au forma paralelipipedica, prezinta 3 compartimente care comunica intre ele. Un compartiment se utilizeaza pentru depozitarea hranei solide (serbet). La un capat al coliviei se afla dispus un orificiu cu diagonala de 9 mm, iar suprafata coliviei este acoperita ciu plasa de sarma.

Colivia MILLER este confectionata in intregime din plasa de sarma ( tip bigudiu).

In afara de modelele prezente in practica apicola se utilizeaza si alte modele de custi si colivii.

Unelte pentru insarmare

Pentru incheierea ramelor, insarmarea si fixarea fagurilor artificiali se folosesc urmatoarele:

- sabloane petnru marcarea orificiilor de perforare pe rame
- perforatoare de rame
- diferite tipuri de capse (optional)
- sarma de inox (de preferinta) sau zincata cu diametrul de 0.4 -0.5
- calapod pentru fixarea fagurilor artificiali
- pinten apicolsau dispozitiv elastic pentru fixarea fagurilor cu o tensiune de 6-9 volti
- faguri artificiali

Metodologia de lucru este urmatoarea: se asambleaza ramele prin fixarea in cuie dupa care se utilizeaza sablonul de marcare a orificiilor prin care voi trece sarmele de fixare a fagurilor. In orificiile de trecere se introduce direct sarma sau se pot introduce capse metalice care contribuie la o intindere corespunzatoarea sarmelor pe care se vor fixa fagurii artificiali . Ramele de 435/300 mm se insarmeaza cu 5 sarme orizontale si paralele, ramele de 435/230 mm cu 4 sarme si ramele de 435/162 mm cu 3 sarme. Prima sarma se fixeaza la 10-15 mm de speteaza superioara iar celelalte sarme se fixeaza intre ele la distante egale. Sarma intinsa produce sunete asemanatoare corzilor de instrumente musicale.

Fixarea fagurlior artificiali pe rame se efectueaza in ziua in care acestia vor fi introdusi in cuibul familiei de albine. In cazul in care pentru fixarea fagurilor artificiali se foloseste pintenul apicol se procedeaza in felul urmator: se aseaza foaia de figure peste planseta calapod (care in prealabil a fost umezita cu apa) dupa cae rama insarmata se aseaza peste fagure ruland peste sarme cu rola pintenului incalzit in prealabil. Incalzirea pintenului se face prin introducerea acestuia intr-un vas cu apa fiarta.

Pentru fixarea electrica a fagurilor artificiali se procedeaza astfel: se aseaza fagurele pe planseta calapod ( nu se umecteaza) apoi rama insarmata, iar sarmele sunt incalzite individual prin intermediul a doi electrozi sau cleme de contact timp de 5-6 secunde.

Sunt apicultori care prefera insarmarea verticala a ramelor.

Inventar apicol pentru hranirea albinelor

Pentru hranirea albineleor se folosesc diferite tipuri de hranitoare. Acestea se utilizeaza in perioadele lipsite de cules contribuind la o dezvoltare corespunzatoare a familiilor de albine.

In functie de modelele stupilor au fost construite diferite tipuri de hranitoare, confectionate din lemn, material plastic, metal, etc.

Marea majoritate a apicultorilor din tara noastra uti;izeaza hranitorul tip uluc cu o capacitate de aprox 0.5 L, utilizat in special pentru aplicarea hranirilor de stimulare a familiilor de albine.

Pentru hranirile de completare a rezervelor de hrana se utilizeaza hranitoare tip tava cu o capacitate de aprox 4-5 L.

Inventar apicolt utilizat la extractia si depozitarea mierii

Extractia s iconditionarea mierii reprezinta de fapt finalizarea tuturor operatiunilor anterioare si anume obtinerea acestui produs valoros reprezentat de mierea produsa de albine.

Obtinerea produsului final presupune urmatoarele:

- descapacirea fagurilor in vederea extractiei mierii
- extractia mierii
- conditionarea mierii
- verificarea calitatii mierii
- dozarea, imbutelierea si depozitarea

Inventar apicol utilizat la descapacirea fagurilor

Pentru descapacirea fagurilor cu miere sunt necesare urmatoarele:

- furculite pentru descapacit
- cutite pentru descapacit
- tavi sau bancuri pentru descapacit
- masini semiautomate sau automate pentru descapacit

​a) Furculitele pentru descapacit se utilizeaza in general pentru descapacirea suprafetelor reduse de faguri. Conform normelor U.E. Se vor utilize numai furculite din inox sau plastic alimentar.

b) Cutitele pentru descapacit se utilizeaza la descapacirea fagurilor cu miere cu suprafete uniforme. In practica apicola, se utilizeaza cutite de descapacit confectionate din inox care pot fi si incalzite electri sau cu aburi.

c) Tavile sau bancurile pentru descapacit sunt confectionate din inox alimentar prevazute cu sita cu diametrul ochiurilor de aprox 2 mm. In partea superioara se afla amplasati suporti pe care se aseaza rama in pozitie obilca pentru efectuarea descapacirii. In partea inferioara, sub sita, se afla tava de colectare prevazuta cu dop de scurgere.

d) Masini semiautomate si automate pentru descapacit. Masinile semiautomate pentru descapacit sun prevazute cu tamburi rotativi si perii de nylon. Ramele cu fagurii pentru descapacit se imping manual intre tamburii de descapacit care sunt actionati de un motor electric.

Masinile automate de descapacit sunt complet automatizate si au o productivitate care ajunge la aprox. 1000 rame /8 ore.

Inventar apicol utilizat la extractia mierii

Extractia mierii din faguri se poate face prin urmatoarele metode:

- extragerea mierii prin scurgere libera (picurare)
- extragerea prin presare
- extragerea prin centrifugare

Prin picurare mierea obtinuta este de calitate superioara dar randamentul este scazut.

Pentru obtinerea mierii prin presare se utilizeaza zdrobitoare sau prese identice cu cele folosite in vinificatie.

Practicarea unei apiculture moderne presupune utilizarea extractoarelor prin centrifugare.

Dupa modul de centrifugare si asezare a ramelor fata de axul extractorului exista 2 tipuri de extractoare:

- extractoare tangentiale
- extractoare radiale

In cazul extractoarelor tangentiale ramele sunt asezate in bazinul de extractie cu fetele fagurlior perpendiculare pe raza dispozititvului. Extractia mierii se face prin centrifugare de pe o singura parte a fagurelui fiind necesara intoarcerea ramelor.

Exista extractoare tangentiale reversibile in care ramele se intorc automat.

La extractoarele radiale sunt asezate in bazin pe directie radiala, cu soeteaza inferioara spre centrul extractorului. Extractia mierii are loc simultan pe ambele fete.

In principal un extractor se compune din:

- bazin (cuva)
- cosul (toba extractorului)
- caneaua de scurgere a mierii
- angrenajul actionat de manivela sau electric

Bazinul are forma cilindrica, se confectioneaza din inox alimentar iar in partea inferioara se afla montata caneaua de scurgere a mierii care trebuie sa fie prevazuta cu sistem de inchidere.

Marimea si randamentul extractoarelor este diferit. Extractoarele tangentiale au de regula capacitatea de extractie de 3, 4 sau 6 rame . In schimb, extractoarele radiale au capacitatea de extractie de 6, 10 , 56 sau mai multe rame.

Inventar apicol utilizat pentru conditionarea mierii

Conditionarea mierii reprezinta acele operatiuni care au loc dupa procesul de extractie, pentru ca aceasta sa-si pastreze calitatile naturale si initiale.

Procesele prin care se realizeaza conditionarea mierii sunt:

- strecurarea, filtrarea si pomparea mierii
- maturarea
- lichefierea
- cristalizarea controlata a mierii

Strecuratorile pot fi de forme diferite prevazute cu 2 randuri de sita din inox sau plastic alimentar, primul rand are ochiurile cu diametrul de 2.5 mm iar al doilea rand cu diametrul de 1.5 mm.

Sistemele de filtrare au diferite forme constructive prin care mierea trece cu sau fara ajutorul unor pompe.

Pentru maturarea mierii sunt utilizate maturatoare care au diferite capacitati si contribuie la limpezirea, decantarea si eliminarea excesului de umiditate. Durata de limpezire a mierii in maturatoare depinde de:

- vascozitatea mierii (se face mai incet la vascozitate mare)
- raportul diamteru – inaltime
- temperature (se face mai repede la temperature ridicate)

La o temperature de 25C si o umiditate de 60%, maturarea se face in 10-12 zile Lichefierea mierii se face pentru a executa dozarea si umplerea unor recipienti sau pentru a omogeniza diferite sorturi de miere in vederea efectuarii unor cupaje.

Exista diferite metode de lichefiere dar trebuie retinut ca temperature in masa de miere nu trebuie sa depaseasca 38 C.

Cristalizarea controlata se face prin lichefierea mierii oentru distrugerea cristalelor existente in masa sa cat si a drojdiilor care favorizeaza fermentatia, filtrarea si racirea, apoi se introduce in masa mierii 5-10% miere foarte fin cristalizata ca starter. La o temperature de 14 C dupa cca. 5 zile procesul de cristalizare este finalizat.

Aparate pentru verificarea calitatii mierii

Verificarea calitatii mierii poate fi efectuata la nivelul stupinei de apicultor (continutul de apa) sau in unitati specializate (laboratoare) analize complexe (continutul de antibiotice etc)

Refractometrul este un aparat cu ajutorul caruia se determina indicele de refractie al mierii si in functie de acesta, densitatea si umiditatea . Continutul maxim de apa reglementat de normele oficiale din tara noastra este de 20%.

Atunci cand continutul de apa este mai mare de 20% de una din urmatoarele situatii:

- extractia mierii s-a facut din faguri necapaciti
- pastrarea mierii in spatii umede si recipienti fara capace
- falsificarea directa prin adios de apa sau substituienti cu umiditate mare

Conductometrul permite determinarea conductivitatii electrice a mierii prin care se determina autenticitatea mierii de mana.

Colorimetrul permite determinarea indicelui de culoare al mierii prin compararea cu o scala de culoare.

Mijloace de dozare, imbuteliere si depozitare a mierii

Aceste mijloace servesc la dozarea si imbutelierea mierii in vederea depozitarii.

Pentru efectuarea acestor operatiuni se utilizeaza urmatoarele:

- recipienti (bidoane din plastic alimentar sau inox alimentar, butoaie metalice vopsite cu vopsea de uz alimentar, borcane etc);
- dozatoare pentru imbutelierea mierii.

by admin


Pastrarea utilajului apicol
Pastrarea utilajului apicolIng. Ilie CILUJEANUUniversiratea de Stiinte Agricole Cluj-Napoca - Facultatea de Zootehnie~ Extras din "Romania Apicola" - editia septembrie - 1994 ~In conditiile actualei tranzitii, nivelul fluctuant (de regula crescator) al preturilor, ne pune in situatia de a renunta la anumite investitii suplimentare in atupina.Cum produsele apicole se realizeaza cu cheltuieli tot ma..
comentarii - vezi comentarii