Eliminarea erorilor de ordin biologic - 1985

Eliminarea erorilor de ordin biologic

Ing. ST. POPESCU

Extras din "Revista lunara de stiinta si practica apicola - APICULTURA" - editia ianuarie - 1985


Pentru a scoate in evidenta urmarile negative ale unor practici apicole neindicate propun stuparilor incepatori sa analizam impreuna mai intai durata stadiilor de dezvoltare la albina melifera cuprinsa in tebelul 1 si apoi, cu toata atentia, sa confrumtam datele din acest tabel cu modul de lucru in cadrul unor stupine.


Cifrele puse in paranteza reprezinta numarul de zile in care larvele sunt hranite cu laptisor de matca.

Desi cunoasterea stadiilor de dezvoltare atat la albina lucratoare cat si la trantori nu este lipsita de importanta si este deosebit de utila in cazul cand este rational pusa in practica apicola, propun sa examinam metamorfoza matcilor si apoi sa tragem cuvenitele concluzii.

Asadar, in conditii normale matcile eclozioneaza dupa 16 zile, din care 3 zile stadiu de ou, 5.5 zile stadiu de larva, timp in care larvele de matca sunt hranite numai cu hrana de provenienta glandulara (laptisor de matca) si abia dupa 8.5 zile botca esta capacita. Apoi urmeazastadiul prenimfal si nimfal de 7.5 zile.

Unii stupari incepatori dupa ce isi procura cateva familii de albine de provenienta necunoscuta, inclusiv a matcilor, prin inmultire artificiala facute in „cadrul”familiilor procurate, faramitate in roiuri a cate 2 faguri si lasate sa-si faca singure matci din botci de salvare, isi dubleaza inca in primul an numarul de familii de albine. Botcile de salvare sunt capacite dupa 8.5 zile? Nu. Nu sunt rare cazurile cand botcile sunt capacite chiar duoa 2-3 zile, fapt care denota ca albinele lucratoare, din instinct, nu au luat in crestere nici oua si nici larve in varsta de mai putin de 24 de ore, ci larve in varsta de 3-4 zile, timp in care acestea nu au fost hranite cu laptisor de matca, ci cu hrana destinata albinelor lucratoare. Acest fapt duce la un complex de consecinte negative, temeinic demonstrate in urma unor lucrari midaloase, riguros concepute, conduse si controlate de cercatatorul Woyke, publicate in „La Revue Francaise d’Apiculture”, din care am extras datele cuprinse in tebel 2.


Din examinarea acestor date rezulta cum nu se poate mai clarca pe masura ce matcile se obtin din botci capacite la un interval din ce in cemai redus, in raport cu cel normal de 8.5 zile, adica din larve din ce in cemai in varsta, asa cum se petrec lucrurile in cazul matcilor obtinute din botcide salvare, in aceeasi masura greutatea matcilor, numarul tuburilor ovigene,volumul spermatecii cat si numarul spermatozoizilor scade si in final se obtinmatci de calitate necorespunzatoare, lipsite de potentialul biologic superiorcare caracterizeaza albina noastra autohtona.

Mai este nevoie sa mai amintim ca trantorii roiurilorformate in conditiile mai sus aratate, imperechind matcile provenite din botcide salvare contribuie si mai mult la degenerarea familiilor de albine?

Atunci cand apreciem calitatea familiilor de albine estenecesar ca o data cu aprecierea matcilor si a numarului de albine dintr-ofamilie sa nu neglijam niciodata si calitatea albinelor. Din pacate suntsuficiente dovezi ca de acest important criteriu nu se tine seama si familiilede albine continua sa fie apreciate, mai intotdeauna dupa numarul de albine,omitandu-se faptul ca puterea reala a unei familii de albine este data atat denumarul albinelor cat si de calitatea acestora, calitatea insa avand un roldominant.

De altfel, nu rare sunt cazurile cand stuparii practicieniobserva ca in conditii egale de cules, in special in timpul culesurileoprincipale, familiile de albine de putere „aparent” mijlocie realizeazaproductii mai mari decat familiile de putere „aparent” mai mare. Explicatia? Inprimul caz avem un numar ceva mai redus de albine dar tinere si de calitate iarin al doilea caz, desi populatia este mai numeroasa, totusi albinele sunt uzatesi inferioare din punct de vedere calitativ.

Se cuvine, deci, ca prin prezenta unei preocupari continuesi permanente sa realizam o imbinare si mai completa a stiintei su practicaapicola si sa contribuim cat mai mult la ameliorarea albinei noastre autohtone.


Extras din "Revista lunara de stiinta si practica apicola - APICULTURA" - editia ianuarie - 1985

by admin