Apicultura fara tratamente (Michael Bush) - Inamicii albinei

Inamicii albinei

Inamicii traditionali ai albinei

In mod traditional albinele au dusmani; boli, pradatori si oportunisti. Unii mari cat un urs, altii mici cat un virus.

Ursii

Pt. mine ursii nu reprezinta o problema. Cei ce locuiesc in zone cu ursi pot avea probleme mari. La toate soiurile de ursi le plac larvele de albine si nu-i deranjaza nici mierea deloc. Simptome ca aveti ursi: stupi rasturnati si bucati mari de fagure cu puiet mancate. Daca oamenii vandalizeaza stupii, de obicei nu mananca faguri cu larve. Singura solutie de care am auzit impotriva ursilor sunt gardurile electrice de putere cu fire de masa alternative si momeala pe gard (sunca de obicei) astfel incat ursul sa-si expuna partile moi ale gurii la curent. Metoda este eficienta de obicei. Uneori singura metoda de a opri un urs este sa-l impusti si sa-l mananci. Dar atunci apare un alt urs in teritoriul vacant. Aspectul legal, de dificultate si pericol sa le lasam mai bine in seama revistelor vanatoresti.

Furtisagul

Daca aveti cumva furtisag, trebuie sa-l opriti imediat! Dauna progreseaza rapid si poate devasta un stup. Dar prima data asigurati-va ca sunt la furat si nu fac zbor de orientare. Daca este furtisag, faceti ceva drastic. Inchideti stupul, acoperiti-l cu carpe ude. Deschideti maxim urdinisul la stupii puternici ca sa stea de paza la stupul lor. Dar faceti ceva chiar daca este pur si simplu inchiderea stupului cu plasa de sarma. Apoi va puteti gandi ce mai este de facut (intrare redusa, plasa de furtisag etc.). Principalul este sa opriti furtisagul.

Uneori in timpul unei pauze de cules, stupii puternici ii vor fura pe cei slabi. Rasa italiana este mai predispusa la furat. Hranirea agraveaza si de multe ori declansaza furtisagul. Cea mai buna este preventia. Cand observati o pauza de cules, reduceti urdinisul la toti stupii. Aceasta va atenua fenomenul. Dar trebuie sa fiti cu atentie si sa deschideti urdinisurile la cules.

Am observat ca stupii fara matca sunt furati mai des. Ma gandeam ca hoatele omoara matca, si probabil ca o fac, dar cand iau matca unui nucleu toamna, nucleul est furat aproape instantaneu.

Un aspect este sa va asigurati ca sunt furate. Uneori oamenii confunda un zbor de orientare de dupa masa cu furtisag. In fiecare dupa masa cu soare din sezonul cresterii de puiet veti vedea albine tinere facand zbor de orientare. Vor plana si zbura in jurul stupului. Dar cu experienta veti recunoaste albinele care fac asta. Albinele tinere sunt confuze, dar sunt calme comparativ cu hoatele. Priviti la urdinis. Hoatele sunt frenetice. Albinele care locuiesc in stup se pot aglomera la urdinis dar vor pastra totusi o oarecare ordine. Luptele la urdinis sunt un indiciu clar, dar lipsa zborului la intrare nu inseamna ca nu este furtisag; doar ca albinele de garda au fost batute. O metoda sigura de a spune daca exista furtisag este sa se inchida urdinisul la lasarea intunericului. Daca dimineata apar albine care vor sa intre in stup acestea sunt hoate, in special daca sunt multe.

[caption id="" align="aligncenter" width="400"]Interiorul unei plase de furtisag Interiorul unei plase de furtisag[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="400"]Exteriorul unei plase de furtisag Exteriorul unei plase de furtisag[/caption]

Daca exista furtisag, iata cateva metode pt. a-l opri. Un stup foarte slab se poate inchide cu plasa pt. o zi sau doua. Hoatele nu pot intra si in cele din urma renunta. Ajuta daca le puteti da apa si hrana. Putin polen si cativa stropi de apa este suficient pt. un nucleu mic. Dupa ce deschideti stupul nu uitati sa reduceti urdinisul. Daca le puteti hrani, adapa si ventila pt. 72 de ore, inchideti stupul cand este plin de hoate si le veti forta sa se alature stupului. O alta varianta de a inchide stupul este infundarea urdinisului cu iarba. Alinele o vor inlatura in cele din urma, dar intre timp se poate spera ca hoatele renunta.

O plasa de furtisag poate fi construita. Este o plasa care acopera zona din fata urdinisului si are o intrare deasupra. Aceasta obliga hoatele sa faca cateva cotituri, si, deoarece ele se orienteaza dupa miros, le face confuze. De asemenea opreste sconcsii.

Un stup slab va fi uneori furat de asa maniera ca nu mai ramane nici o picatura de miere. Vor muri de foame rapid. Daca nu puteti controla furtisagul, este mai bine sa combinati stupii slabi, sau puteti ajuta stupii slabi cu puiet capacit de la alti stupi. Orice este mai bine decat sa se lupte si sa moara de foame.

Soarecii

Genus Mus. Multe specii si varietati. In principal o problema in timpul iernii cand albinele sunt in ghem. Folosirea de plasa cu ochiuri de 6 mm la urdinis este o rezolvare.

Moliile

Galleria mellonella si Achroia grisella. Sunt oportuniste. Profita de un stup slab si traiesc cu polen, miere si sapa prin fagure. Lasa in urma panze si fecale. Uneori sunt dificil de observat pt. ca incearca sa se ascunda de albine. Sapa prin ceara si prin degajarile din rame. Sunt o preocupare pt. multi apicultori si motiv pt. contaminarea chimica a stupului, asadar vom aprofunda aici.

Climatul

In primul rand trebuie sa intelegeti ca aceasta problema este dependenta de clima. Intr-un climat fara ingheturi, moliile pot trai tot timpul anului si va fi un scenariu cu totul diferit fata de climatul cu ingheturi si cu iarna lunga. Voi impartasi ce fac eu si cum functioneaza, dar retineti ca va trabui sa adaptati dupa climat; daca locuiti unde moliile nu mor niciodata atunci metoda pe care eu o folosesc nu va functiona.

Cauza infestarii cu molii

Moliile invadeaza fagurele nepazit in timpul sezonului cand sunt active. Prefera fagurele cu polen, dar pot trai chiar si pe ceara goala. Majoritatea problemelor cu molii le am cand fac o divizare nereusita sau cand un nucleu de imperechere nu are albina suficienta sa pazeasca fagurele. In rest nu am probleme, dar aveam in trecut cand faceam niste greseli.

Greseli ale apicultorului

Intr-un an, am lasat magaziile extrase nelinse si le-am pus la subsol. Moliile nu numai ca au distrus toti fagurii, dar mi-au infestat in asa masura casa ca nu am reusit sa mai scap de ele. Imi zboara moliile prin casa din 2001. Niciodata sa nu puneti magazii, in special nelinse, la loc cald. In special cand aveti posibilitatea sa le depozitati afara unde vor ingheta. Este un mit ca moliile au nevoie de fagure cu puiet. Il prefera dar nu le este necesar.

Controlul moliilor

Iata metoda mea. Fac extractia tarziu. Motivul este ca pot estima mai bine ce rezerve sa le las pt. iernare, asa incat sa nu fiu nevoit sa fac extractie apoi hraniri, este munca mai putina. Nu trebuie sa izgonesc albinele din magazii pt. ca daca astept o zi mai racoroasa albinele vor fi jos in cuib. Dupa recoltare pun magaziile inapoi si astept cateva zile calde sa le linga. Apoi le iau si le stivuiesc afara, fara teama de molii pt. ca vremea este racoroasa si nu sunt molii. Daca vreau sa recoltez mai devreme, pun magaziile inapoi pe stup si nu le indepartez decat dupa primul ger.

Moliile, in zona mea (n.t. latitudine nordica 40-41 grade fata de Romania 44), nu sunt problematice decat la sfarsit de iulie sau august si eu incerc sa pun toti fagurii claditi in stupi pana la mijloc de iunie cel tarziu, acolo unde albinele ii pot pazi. Nu am molii din mai pana in septembrie pt. ca fagurii sunt paziti de albine. Nu am molii din octombrie pana in mai deoarece aici sunt ingheturi ce omoara moliile si larvele lor nu am molii din mai pana in iunie pt. ca moliile nu s-au intarit dupa iarna inca.

Colonii infestate

Ce sa facem cu o colonie infestata. Doar o colonie slaba poate fi infestata. Preventia este sa nu le dam mai mult teritoriu decat pot apara, cu alte cuvinte, a nu lasa mult fagure cladit intr-o colonie prea mica. Odata colonia infestata, solutia este reducerea spatiului la cat poate acoperi ghemul de albine. Se indeparteaza restul fagurilor. Daca aveti la dispozitie un congelator, puteti ingheta fagurii pt. a distruge moliile, altfel puteti lasa moliile sa termine de curatat. In final, vor transforma integral fagurele in panze care vor pica din rame. Daca fagurele are in el doar un tunel sau doua, prin inghetare se poate salva fagurele. De obicei am probleme de genul acesta doar cu coloniile care au murit din cauza de furtisag sau daca au ramas fara matca. La stilul meu de management, un alt avantaj pe care il au ramele fara fundatie este ca se pot pune in cuib si vor fi un simplu spatiu pt. o viitoare extindere, nu va necesita sa fie pazit ca si foita de fundatie. De asemenea se preteaza la stupi momeala, albinele vor cladi pe rame dar se elimina foita de fundatie pe care sa o sfasie moliile.

Bt sau Bacillus thuringiensis

Unii folosesc Bacillus thuringiensis (Certan sau Xentari) pe fagure. Va omori larvele si nu pare sa aiba nici un efect daunator asupra albinelor, conform studiilor facute. Poate fi pulverizat pe faguri infestati chiar cu albinele prezente. Poate fi pulverizat pe faguri inainte de depozitare. Poate fi pulverizat pe foita inainte de a o introduce in stup. Eu pur si simplu nu am avut timp sa fac asta in ultimii ani, dar, dupa cum spuneam, schema mea de management tine moliile sub control, exceptie la stupii care pier.

Controlul moliilor la tropice

Ce as face daca as locui intr-o zona tropicala unde moliile nu mor de frig: as pune faguri goi deasupra la stupi puternici ca sa fie paziti de albine.

Ce nu se face cu privire la molii

Ce nu as face, in primul rand nu as folosi bile pt. molii, in special din cele cu naftalina. Ceva mai bune sunt cele cu para diclorbenzen. Dar ambele sunt cancerigene si nu isi au locul in mancare.

Sa urasc moliile

Am renuntat sa urasc moliile desi ele distrug munca albinelor. Sunt pur si simplu parte a ecosistemului stupului. Isi fac treaba ,probabil utila. Elimina fagurii vechi care puteau fi infestati cu boli. Daca totusi nu suportati moliile, puteti face capcane. O sticla de doi litri cu gaurele pe laterale si in interior un amestec de otet, coaja de banana si sirop functioneaza bine. Se prind si multe viespi. Moliile zboara prin gaurile din laterale, beau, incearca sa zboare in sus si sunt prinse.

Nosemoza

Cauzata de o ciuperca (anterior clasificata drept protozoar) numita Nosema Apis. Nosema este prezenta tot timpul si boala este oportunista. Solutia chimica obisnuita (pe care eu nu o folosesc) era fumidilul, redenumit recent Fumagilin-B. Dupa parerea mea cea mai buna preventie este sa te asiguri ca stupul este sanatos, sa nu fie stresat si sa fie hranit cu miere. Cercetarile au aratat ca hranirea de miere la iernare, in special miere inchisa la culoare, scade incidenta nosemozei. De asemenea cercetari facute in Rusia in anii 70 a aratat ca distantarea naturala a ramelor (32 mm in loc de 35 mm)reduce incidenta nosemozei.

In opinia mea umezeala din stup la iernare, ramanerea in stup o perioada lunga de timp, orice fel de stres si hranirea de sirop de zahar mareste incidenta acestei boli. Desigur, faceti hraniri cu sirop daca nu aveti miere si este vorba de ajutarea unui nucleu sau a unei familii care se lupta sa supravietuiasca. Desigur, hraniti sirop de zahar toamna daca nu au destula miere ca sa supravietuiasca peste iarna, dar dupa parerea mea, incercati sa lasati miere pt. iernare.

Daca doriti o solutie si nu vreti „chimicale” dar nu va deranjaza uleiurile esentiale, timolul sau uleiul de lemongrass in sirop este un tratament eficient. Dar tineti cont ca acestea vor distruge si multi dintre microbii benefici din stup.

Simptomele sunt un intestin umflat albicios (daca se sectioneaza albina) si dizenterie. Uneori albinele intra in fructe putrezite care le provoaca dizenterie, dar aceasta nu este neaparat nosemoza. Singurul diagnostic precis este identificarea la microscop a organismului nosema.

Daca doriti sa intelegeti necesitatea (sau nu) de a aplica tratamente inpotriva nosemozei, voi sublinia cateva lucruri. In primul rand, sa intelegeti ca multi apicultori (inclusiv eu) nu au tratat niciodata pt. nosema. Nu numai ca exista multi apicultori care nu doresc antibiotice in stup, dar de fapt utilizarea fumidilului in stup este in multe locuri interzisa de lege. Cu siguranta nu sunt singurul care crede ca nu este o idee buna utilizarea fumidilului in stup. Uniunea Europeana a interzis folosirea lui in apicultura. Motivatia? Exista suspiciunea ca ar cauza defecte de nastere. Fumagillin-ul poate bloca formarea vaselor de sange prin lipirea de o enzima numita metionina aminopeptidaza. Ce se foloseste in Uniunea Europeana pt. asta? Siropul cu timol.

De ce se doreste evitarea fumidilului?

Cat este de periculos fumidilul in stup? Este greu de spus exact, dar dintre toate chimicalele administrate in stup este probabil unul dintre cele mai putin periculoase. Se distruge rapid. Nu pare sa aiba multe dezavantaje, cel putin aparent. Dar daca va intereseaza apicultura organica atunci de ce sa puneti antibiotice in stupi? Cu siguranta nu le doresc in miere, si, dupa mine, tot ce se introduce in stup poate ajunge in miere. Albinele muta tot timpul lucruri. Toate cartile pe care le-am citit despre miere in faguri sectiuni arata cum albinele muta miere din cuib in magazii daca se face o divizare. Sa ai o zona in stup unde se aplica exclusiv chimicalele este o idee frumoasa, dar nu este realista.

Echilibrul microbian

Ce fac antibioticele cu echilibrul unui sistem natural? Experientele cu antibiotice arata ca deranjaza flora oricarui sistem. Omoara organisme care probabil trebuiau sa fie acolo, iar daca dispar, locul lor poate fi luat de altceva ce poate sa prospere in conditiile date. Probioticele sunt mai nou in voga din cauza ca folosim mereu antibiotice si deranjam flora sistemului digestiv. Exista microorganisme benefice care traiesc in stupi si in albine? Sunt afectate ele de fumidil? Din experienta pot sa spun ca toate sistemele naturale sunt foarte complexe pana la nivel microscopic. Nu vreau sa risc sa distrug echilibrul.

Apoi mai este motivul ca fumidilul este interzis in cea mai mare parte a lumii, datorita faptului ca produce defecte de nastere la animale.

Sustinerea si propagarea albinelor slabe

Intr-adevar, din perspectiva stiintifica veti gasi aceasta opinie drept ofensa. Dar nu stiu cum sa-i spun altfel. Crearea unui sistem apicol tinut laolalta de antibiotice si pesticide; care perpetueaza albine ce nu pot supravietui fara interventia constanta a apicultorului; in viziunea mea de apicultura organica este contraproductiv. Crestem albine care nu pot supravietui fara noi. Probabil ca unii au satisfactii personale stiind ca albinele au nevoie de ei. Dar eu prefer sa am albine care se pot ingriji singure.

Ce alte practici non-organice pot contribui la nosemoza?

Incurajarea nosemozei

In timp ce grupul non-organic tinde a dori sa creada ca hranirea de zahar in  loc de miere va preveni nosemoza, eu nu am gasit dovezi pt. aceasta. Consumul de miere poate produce mai multe solide sau creste aparitia dizenteriei, dar in vreme ce dizenteria este un simptom al nosemozei, nu este nici cauza nici dovada pt. nosemoza. Daca au dizenterie nu inseamna ca au nosemoza.

Multe dintre problemele albinei, cum ar fi nosema, puietul varos, loca, si varroa, toate prospera si se reproduc mai bine la ph-ul zaharului decat la ph-ul mierii. Acest lucru, totusi, pare sa fie universal ignorat de apicultori pe plan mondial. Teoria care prevaleaza despre cauza eficientei tratamentului cu acid oxalic administrat prin picurare este ca hemolimfa albinei devine prea acida pt. varroa si paduchele moare, in timp ce albina supravietuieste. Asadar cum sa fie avantajos sa se faca hraniri cu zahar care are ph-ul favorabil pt. majoritatea daunatorilor in loc sa se lase miere, la al carei ph majoritatea daunatorilor nu au succes?

Concluzia

Aceasta este concluzia. Trebuie sa evaluati care sunt riscurile. Ce sunteti dispusi sa puneti in stupi si deci in miere. Cum doriti sa tineti albine. Cat de mult aveti incredere intr-un sistem natural sau daca va doriti „o viata mai buna prin chimie”.

Puietul pietrificat

Este o boala cauzata de un nr. de ciuperci Aspergillus fumigatus si Aspergillus flavus. Extracte din aceste ciuperci sunt folosite la producerea medicamentului Fumagillin folosit pt. tatarea nosemozei. Larvele si pupele sunt susceptibile. Cauzeaza mumificarea puietului afectat. Mumiile sunt tari si solide, nu au aspect spongios ca si la puietul varos. Puietul infectat este acoperit cu spori gen pudra verde. Majoritatea sporilor se gasesc in apropierea capului puietului infectat. Cauza principala este umiditatea prea mare din stup. Se sporeste ventilatia. Deschideti fundul cu sita. Nu se recomanda tratament. Se curata de la sine.

Puietul varos

Este o boala cauzata de o ciuperca Ascosphaera apis. A intrat in S.U.A. prin 1968. Cauzele principale sunt umiditatea prea mare din stup , puietul racit si genetica. Sporiti (dar nu prea mult) ventilatia. Deschideti fundul cu sita sau cresteti aerisirea la capac. Daca gasiti in fata stupului particele de culoare alba de forma boabelor de porumb, probabil aveti puiet varos. Daca se pune stupul in soare si se sporeste ventilatia boala se curata de obicei. Mierea in loc de sirop de zahar poate contribui la vindecarea bolii, deoarece ph-ul mai alcalin al zaharului favorizeaza boala.

Ph-ul mai mic (echivalent cu cel al mierii, polenului si hranei puietului) au redus drastic dezvoltarea si productia de spori. Ascosphaera apis pare a fi un patogen inalt specializat pt. viata pe larve de albine.” Autor Departamentul de Stiinte Biologice, Politehnica Plymouth, Drake Circus, Plymouth PL4 8AA, Devon, UK. Cod de biblioteca: Bd. limba: En. Abstract Apicultura de la IBRA: 4101024

[caption id="" align="aligncenter" width="400"]Puietul varos Puietul varos[/caption]

Reginele cu igiena sporita contribuie la reducerea puietului varos. Albinele igienice vor inlatura larvele inainte ca ciuperca sa faca spori. Avantajul puietului varos este ca previne loca europeana.

Loca europeana

Cauzata de o bacterie care era denumita Streptococus pluton dar a fost redenumita Melissococcus pluton. Este o boala a puietului. Larvele infectate devin moro cu trahea maro mai intens. A nu se confunda cu larvele hranite cu miere inchisa la culoare. Cand starea bolii este grava, larvele vor fi moarte si eventual negre, eventual capacele lasate, de obicei puietul moare inainte de a fi capacit. Puietul capacit va fi dispersat deoarece s-a indepartat puietul bolnav. Ca sa faceti diferenta de loca americana folositi un betisor si trageti afara o larva infectata. Cele cu loca americana se vor intinde 5-7 cm. Este o boala legata de stres si trebuie indepartat factorul de stres. Se poate de asemenea, ca in orice boala a puietului, rupe ciclul de puiet prin sechestrarea reginei sau chiar indepartarea reginei pt. ca albinele sa creasca una noua. Pana ponteaza noua regina, puietul vechi a eclozionat. Daca vreti sa folositi chimicale, tratamentul este teramicina. Streptomicina este si mai eficienta dar folosirea ei nu este aprobata.

Loca americana

Este cauzata de o bacterie care formeaza spori. Era denumita inainte Bacillus larvae si a fost redenumita recent Paenibacillus larvae. Larvele infectate mor de obicei dupa capacire dar arata bolnave inainte. Puietul va fi dispersat. Capacelele vor fi lasate si uneori perforate. Larvele moarte recent se vor intinde daca sunt trase cu un betisor de chibrit. Mirosul este de putrezire. Larvele moarte mai demult se transforma intr-o zgura pe care albinele nu o mai pot indeparta.

Testul cu lapte al lui Holts:

            Stupul si albina. Editia 1975 pag. 623.

       „testul se foloseste pt. a identifica enzimele produse de B. Larvae. Cu o scobitoare se introduce o proba intr-o eprubeta ce contine solutie 1% de lapte praf degresat. Se incubeaza la temperatura corpului. Daca sunt prezenti spori de B. larvae suspensia cetoasa dispare in 10-20 minute. Testul este negativ la probe de loca europeana si puiet in sac. Kituri sunt disponibile la diversi furnizori de materiale apicole.

Este de asemenea o boala cauzata de stres. In unele state este obligatorie arderea stupilor cu tot cu albine. In unele state este obligatorie scuturarea albinelor in stup nou si arderea stupului vechi. In unele state se afuma echipamentul. Unele state pur si simplu cer folosirea de teramicina. Multi apicultori trateaza cu teramicina preventiv. Problema este ca tratamentul poate masca boala. Sporii de loca americana nu mor niciodata, decat daca echipamentul este fumigat sau parlit. Prin fierbere nu dispare. Teramicina nu ucide sporii, doar bacteria vie. Sporii de loca americana sunt prezenti in orice stup. Cand un stup este supus la stres, izbucnirea bolii este cea mai probabila. Cea mai buna este preventia. Protejati stupii de furtisag sau de infometare. Furati miere si albine pt. a ajuta stupii slabi. Ce este permis sa se faca in legatura cu loca americana depinde de legile statului, care trebuie respectate. Personal nu am avut niciodata boala. Nu am tratat cu teramicina din 1976. Daca as avea o epidemie ar trebui sa decid ce este de facut. Depinde cati stupi ar fi afectati, dar daca as avea o epidemie redusa probabil as scutura albinele in stup nou si as arde stupul vechi. Daca as avea o epidemie generalizata, as incerca sa intrerup ciclul de puiet si sa inlatur fagurii infectati. Daca noi apicultorii omoram albinele infectate cu loca americana, nu vom obtine niciodata albine rezistente la aceasta boala. Daca folosim preventiv teramicina vor incuraja loca americana rezistenta la teramicina.

„este bine cunoscut faptul ca o dieta neadecvata scade imunitatea. Atunci nu ar fi rezonabil sa credem ca hranirea intensa de zahar le face mai susceptibile la loca americana si la alte boli ale puietului? Se stie ca loca americana este prevalenta in zone nordice. De ce? Nu cumva din cauza ca mai mult zahar este hranit la albine in nord decat in sud unde au un cules mai lung?” Regine mai bune, Jay Smith.

Parafoulbrood (paraloca)

Este o boala cauzata de Bacillus para-alvei si posibile combinatii ale altor microorganisme si are simptome similare cu loca europeana. Cea mai simpla solutie este intreruperea ciclului puietului. Sechestrati regina sau indepartati-o si lasati-le sa creasca o noua regina. Daca puneti regina veche intr-un nucleu sau intr-o banca de regine, o puteti reintroduce daca nu reusesc sa-si creasca una noua.

Puiet in sac

Cauzata de un virus numit Sacbrood virus. Simptomele sunt puiet dispersat ca si la alte boli ale puietului dar larvele se gasesc intr-un sac cu capetele ridicate. Ca in orice boala a puietului, intreruperea ciclului puietului ajuta. De obicei boala dispare la sfarsit de primavara. Uneori ajuta si schimbarea matcii.

Intreruperea ciclului puietului

Este utila in toate bolile puietului. Chiar si impotriva varroa deoarece elimina o generatie de varroa. Trebuie adus stupul in situatia fara puiet. Daca intentionati sa schimbati regina oricum, pur si simplu o omorati pe cea veche, apoi dupa o saptamana distrugeti botcile. Dupa inca doua saptamani se introduce matca. Daca va cresteti singuri matcile, pur si simplu indepartati matca (se poate pune intr-un nucleu si reintroduce in caz ca nu reusesc sa-si faca matca). Pana cand noua regina ponteaza, nu va mai fi puiet.

Celula mica si bolile puietului

Apicultorii pe celula mica au raportat ca ajuta in bolile puietului. In special daca celula este sub 4.9 mm. Se stie ca odata ce celula scade sub o anumita dimensiune albinele o rod (vezi cercetarile lui Grout despre acest subiect). Nu stiu daca aceasta ajuta in bolile puietului, dar eu speculez ca celula mica este roasa inainte sa se acumuleze multi coconi ca si in celula de 5.4 mm. Aceasta acumulare permite mai degraba dezvoltarea patogenilor.

Vecinii

Vecinii infricosati se stie ca uneori dau cu insecticide pe stupi, dar de obicei le este prea frica sa faca asta si isi dau cu pesticide pe flori ca sa scape de albine. Daca folosesc Sevin multe dintre albine vor muri. Copii „curajosi ai vecinilor” uneori rastoarna stupii intr-un act de bravura. Daruri de miere catre vecini si poate o buna stategie de PR ajuta. Daca cineva va priveste cum lucrati la un stup fara masca atenueaza fobia. Dar este posibil sa deschideti stupul intr-o zi proasta si sa fiti intepati ceea ce le va creste frica. Eu as purta masca fara manusi si as incerca sa nu reactionez daca ma inteapa. Astfel ei vad ca nu este mare lucru si ca albinele nu vor toate sa te omoare.

by admin