Propolisul si extractele de propolis (Tehnologia prelucrarii)

Postat de admin 12.09.2019 0 Comentarii PRODUSELE STUPULUI,

Propolisul si extractele de propolis 

Extracte de propolis tehnologii de obtinere a extractelor standardizate

Tehnologia prelucrarii propolisului

Asa cum se poate observa din prezentarea compozitiei chimice a propolisului, principalele grupe de componente ale propolisului brut, in ordinea descrescanda a concentratiilor, sunt: substantele rasinoase, ceara, bioflavonoizii, impuritatile si corpurile straine, sarurile minerale, vitaminele, enzimele etc.

Fiind un amestec atat de complex, primele incercari de caracterizare a acestuia au avut ca scop fractionarea sa.

Urmare a extractiei alcoolice se obtine asa numita .fractiune rezinica.. Dupa extractie ramane fractiunea insolubila in alcool sau fractiunea de ceruri.

Fractiunea cunoscuta sub denumirea de .balsam. se refera la componentele ce pot fi extrase cu alcool de concentratie 70%.

Propolisul brut este supus maruntirii la dimensiuni a particulelor cat mai mici pentru a se putea mari suprafata de contact a solventului cu materialul extractibil. Pentru a facilita maruntirea, dar si pentru a pastra cat mai bine fractiunea volatila de compusi, propolisul este pastrat la temperaturi foarte scazute chiar congelat dupa care este macinat (devenind friabil). In instalatii speciale specifice industriei farmaceutice instalatii de extractie . percolatoare, produsul este supus extractiei cu alcool etilic absolut la temperatura ambientala. Alcoolul etilic absolutprezinta avantajul unei foarte bune selectivitati . extragand cel mai bine flavonoidele si substantele rasinoase, eliminand din extract ceara. Prin acest procedeu se obtine totusi o mica fractiune de ceara, solubila in alcool, respectiv ceroleina, care insa in propolis nu este prezenta decat in cantitati de 0,78 . ,63% (POLINICENCU si col., 1981, 1984) [19, 36].

Capacitatea extractiva a etanolului absolut este secondata de alcoolul etilic de 70°, acetona, metanol, alcooletilic de 50°, cloroform si clorura de metilen.

Tehnologia de preparare prin aplicarea acestei metode urmareste realizarea a doua variante : un extract fluid cu continut de 10% bioflavonoide exprimate in crizina si un extract uscat cu continut de 5% bioflavonoide exprimate in crizina (POPESCU si col., 1985) [37].

Prepararea extractului de propolis fluid standardizat cu 10% bioflavonoide exprimate in crizina tehnologie I.C.C.F Cluj-Napoca

In principiu procedeul de preparare a EPS fluid se bazeaza pe obtinerea unei solutii extractive din propolisul brut, concentrarea acestei solutii sub presiune scazuta, la temperaturi mai mici de 50°C si standardizarea extractului obtinut la concentratia de 10% bioflavonoide exprimate in crizina.

Un detaliu important in obtinerea EPS fluid este calitatea propolisului brut luat in lucru: propolisul trebuie sa fie de uz medicinal . caracterizat deci prin lipsa corpurilor straine (impuritati) vizibile cu ochiul liber si printr-un continut minim de 15% bioflavonoide specifice.

Cercetarile efectuate au demonstrat necesitatea combinarii a doua procedee exxtractive: macerarea repetata si percolarea. Utilizand numai macerarea repetata, extractia principiilor active din propolis nu este cantitativa. La aplicarea combinata a percolarii se obtine extragerea cantitativa a principiilor active, operatia insa decurgand foarte incet datorita continutului ridicat de substante rasinoase din propolis si a colmatarii filtrelor. Deaceea aplicarea preliminara de macerari repetate si apoi a percolarii conduc la cele mai bune rezultate.

In vederea extractiei, propolisul brut trebuie maruntit la finetea sitei cu latura ochiurilor de 6,3 mm (sita I, FR.IX.). Maruntirea se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive mecanice de taiere si razuire. Deoarece in timpul acestei operatiuni propolisul se incalzeste si devine plastic, se recomanda inghetarea (racirea) propolisului brut prin mentinerea 6 . 12 ore la temperaturi cuprinse intre 10 . 20°C, cand acesta devine casant, iar operatiunea se desfasoara cu mai multa usurinta.

Propolisul maruntit se supune la trei macerari repetate, fiecare a cate 24 ore, intr-o prima etapa utilizandu-se o cantitate dubla de alcool concentrat fata de cantitatea de propolis luata in lucru, apoi inca de doua ori cu o cantitate egala de alcool fata de cantitatea initiala de propolis. In timpul macerarii, solutia se agita ocazional. Solutiile extractive obtinute se decanteaza, se filtreaza si se reunesc.

Materia prima extrasa partial prin macerare repetata, este supusa, in continuare, extractiei prin percolare. Reziduul de la macerarea repetata se introduce in percolator, se acopera cu alcool, se elimina aerul si se regleaza astfel viteza de curgere a percolatului, incat in 24 de ore sa se percoleze 1,5 parti fata de cantitatea de propolis introdusa in percolator. Se continua percolarea pana la epuizarea propolisului, respectiv pana la obtinerea unui lichid de culoare slab galbuie, cu indicele de refractie cuprins intre 1,3720 . 1,3655. Solutia extractiva obtinuta prin percolare se colecteaza separat de solutia extractiva obtinuta prin macerare repetata.

Faza urmatoare cuprinde determinarea concentratiilor de bioflavonoide ale celor doua solutii extractive obtinute prin macerare repetata si respectiv prin percolare, stabilindu-se volumul aproximativ la care trebuiesc concentrate pentru a realiza extractul fluid cu continutul standard de 10% bioflavonoide specifice.

Concentrarea solutiilor se face la presiuni reduse si temperaturi care sa nu depaseasca 50°C. Cele doua concentrate obtinute se omogenizeaza, se determina continutul de bioflavonoide si se aduce extractul fluid la concentratia finala de 10% bioflavonoide exprimate in crizina.

Alcoolul etilic concentrat, recuperat prin distilare, se poate utiliza la o noua extractie.

Prepararea EPS uscat cu 5% bioflavonoide exprimate in crizina (tehnologie ICCF- Cluj Napoca)

>Obtinerea EPS uscat se face pornind de la EPS fluid; acesta se adsoarbe pe o pulbere inerta, se usuca, se pulverizeaza si se aduce la concentratia de 5% bioflavonoide specifice. Dintr-o parte EPS fluid se obtine 2 parti EPS uscat.

Procedeul de preparare este urmatorul: se amesteca 1 parte EPS fluid cu 1,5 parti pulbere adsorbanta (amidon). Amestecul obtinut se intinde pe tavi si se usuca la temperaturi sub 50°C, iar daca este posibil si la presiune redusa. Extractul uscat obtinut se pulverizeaza, se omogenizeaza, se face determinarea cantitativa a flavonoidelor si se aduce la concentratia de 5% principii active exprimate in crizina, adaugandu-se pulbere adsorbanta. Extractul uscat se reomogenizeaza si se aduce in final la finetea sitei cu laturile ochiurilor de 250µ (sita VI, FR.IX).

Tehnologia de obtinere a extractuluimoale (spiss) de propolis pentru uz farmaceutic (tehnologie originala ICDA-Bucuresti) (PALOS si col., 1975) [38]

Toate produsele cu destinatie terapeutica pe baza de propolis realizate pentru prima oara in lume in Romania, folosesc ca materie prima activa extractul de propolis spiss (moale). Prin extract moale (spiss) de propolis se intelege preparatul obtinut prin extractia selectiva a principiilor active din propolis cu ajutorul alcoolului etilic utilizat ca solvent si concentrarea solutiei extractive obtinute pana la realizarea unei mase vascoase care prezinta cel mult 20% solventi.

Procesul tehnologic de fabricatie a extractului de propolis spiss cuprinde urmatoarele etape:

  • selectarea propolisului ( acesta nu trebuie sa contina un procent ridicat de ceara, impuritati sau semne de degradare);
  • maruntirea blocurilor de propolis pana la o granulare de 2-4 mm care permite cresterea suprafetei de contact cu solventul facilitand extractia. Maruntirea propolisului este o operatie foarte dificila avand in vedere consistenta sa dura, lipicioasa, care face ca echipamentele folosite in mod obisnuit in acest scop sa nu dea rezultate pozitive. Procesul se maruntire se face in doua etape: maruntirea blocurilor de propolis pana la dimensiuni de 20-30 mm, dupa care granulele mari sunt aduse la dimensiunea de 3-4 mm. Pentru prima operatiune se foloseste o presa mecanica de 150 kg/cm² la care se adapteaaza stante cu cutite din otel foarte dur. Pentru faza a doua se foloseste o moara cu cutite prevazuta cu un tambur robust, mobil, pe care sunt fixate cutitele si care in timpul rotirii tamburului trec printre cutitele unei placi fixe.

Macerarea: extractia principiilor active din propolis se realizeaza cu alcool etilic de 90° in sarje formate din 70 litri alcool si 30 kg propolis in granule. Materiile prime se introduc intr-un extractor din inox cu pereti dubli prin care circula apa calda la temperatura de 40°C. masa este agitata mecanic cu un agitator de turatie mica (1 rpm); folosirea agitarii si a temperaturii moderate accelereaza si imbunatateste procesul de extractie; dupa 48 ore se obtine o cantitate de 75-80 kg extract fluid de propolis care este supus filtrarii;

Filtrarea se executa in scopul separarii reziduurilor nedizolvate. Intr-o prima faza se aplica o decantare, apoi filtrare grosiera printr-un filtru de vid tip nuce si in final o filtrare fina prin hartie de filtru la aparat prevazut cu pompa de vid.

Concentrarea extractului consta in reducerea cantitatii de solvent pana la limita de 20% si recuperarea acestuia cu ajutorul unui aparat de concentrare la vid. Aparatul este format dintr-un blaz de distilare, din tabla de inox, cu pereti dubli prin care circula apa incalzita la temperatura de 70-80°C. evaporarea la vid si incalzirea moderata asigura conservarea principiilor active ale propolisului in conditiile unei concentrari rapide. Vaporii de solvent trec din blazul de distilare intr-un condensor format dintr-o serpentina cufundata in apa rece cu circulatie continua; condensatul recuperat se colecteaza intr-un vas special la care este conectata pompa de vid.

Verificarea calitatii produsului se face prin determinarea densitatii care este cuprinsa intre 1,096 - 1,159, identificarea flavonelor conform specificatiilor din farmacopee si identificarea acizilor aromati. Extractul de propolis spiss este caracterizat din punct de vedere calitativ si cantitativ prin determinarea concentratiei in flavonoizi totali exprimati in quercetina, procedeu aprobat de Agentia Nationala a Medicamentului.

Tehnologia de obtinere a extractului de propolis hidrosolubil liofilizat procedeu original brevetat la ICD Apicultura Bucuresti

Extractul de propolis moale (spiss) este folosit ca materie prima pentru obtinerea extractului hidrosolubil liofilizat . produs obtinut printr-un procedeu original si care permite solubilizarea propolisului in solventi aposi cu destinatie terapeutica . apa distilata, ser fiziologic, solventi specifici cu destinatie in oftalmologie, etc.(OITA si col., 1981) [39]

Principiul metodei de preparare se bazeaza pe solventarea compusilor activi din propolis intr-un solvent organic (etilendiamina sau dietilaminoetanol), solubilizarea extractului obtinut in solutie fiziologica, filtrarea reziduurilor de ceara, si apoi liofilizarea extractului in flacoane de tip antibiotic. Extractul hidrosolubil obtinut se prezinta sub forma unei mase de consistenta spumoasa care se solubilizeaza in orice proportie cu apa distilata, serul fiziologic si solventi aposi specifici destinatiei terapeutice pentru care este folosit.

Cu acest extract hidrosolubil se prepara solutii pentru aerosoli in tratamente ORL si bronhopulmonare precum si solutii si aerosoli de uz oftalmic.


1. Introducere
2. Notiuni generale despre propolis
3. Recoltarea propolisului
4. Proprietati fizice ale propolisului
5. Compozitia generala a propolisului
6. Compozitia calitativa a propolisului
7. Substante izolate din propolis
8. Tehnologia prelucrarii propolisului
9. Solventarea principiilor active
10. Prepararea extractelor apoase si etanolice
11. Activitatea biologica a extractelor de propolis
12. Actiuni fundamentale ale flavonoizilor
13. Mecanisme de actiune ale flavonoizilor
14. Aplicarea extractelor de propolis
15. Efectele propolisului
16. Forme de aplicare a propolisului
17. Concluzii


Lasa un comentariu

checked style="margin:0px;">

checked style="margin:0px">