Propolisul si extractele de propolis (Substante izolate)

Postat de admin 12.09.2019 0 Comentarii PRODUSELE STUPULUI,

Propolisul si extractele de propolis

Principalele grupe de substante izolate din propolis

Constituentii farmacologic activi din propolis se gasesc in fractiunile solubile in diferiti solventi organici, cum este cazul alcoolului etilic . principalul solvent utilizat la obtinerea de extracte de uz farmaceutic.

Cei mai importanti sunt flavonoizii in grupa carora intra flavonele, flavonolii si flavanonele precum si diferiti compusi fenolici si aromatici.

Din punct de vedere biochimic flavonoizii sunt derivati ai benzo-gammapiranului prezenti in toate celulele vegetale apte de fotosinteza. Localizati in membrana tilacoida a cloroplastelor, aceasta grupa de compusi participa in calitate de catalizatori in lantul transportor de electroni in faza luminoasa a fotosintezei si/sau ca reglatori ai canalelor ionice implicate in procesele de fosforilare. Acest lucru are o semnificatie deosebita din punct de vedere al activitatii lor chimice. Larg reprezentati in regnul vegetal, pana in prezent au fost recenzati peste 100 de reprezentanti.

Cand celulele vegetale mor, flavonoizii sunt .deversati. in sucurile, sevele, rasinile si chiar in nectarul recoltat de insecte (un astfel de exemplu este pinocembrina incorporata in miere care contribuie la activitatea antibacteriana a acesteia).

Produsele lor de degradare sunt in mare masura responsabile de colorarea frunzelor copacilor toamna.

Conform studiilor lui PAPAY si col., (1985)[17] si DONADIEU (1994) [18] flavonoizii din propolis pot fi clasati in:

Flavone:

  • acacetina
  • crizina
  • tectocrizina
  • apigenina
  • pectolinarigenina etc.

Flavonoli:

  • galangina
  • galangin-3-metil eter
  • isalpinina
  • kaempferida
  • kaempferol
  • quercetina
  • quercetin-3,3-dimetileter
  • rhamnocitrina
  • rhamnetina
  • isorhamnetina

Flavonone:

  • pinostrobina
  • sakuranetina

Flavononoli:

  • pinobanksina etc.

Datele din care rezulta ca flavonoidele din propolis sunt bine reprezentate cantitativ, iar sub acest aspect ele capata importanta unor componente principale, cu proportii de 15-20%, au fost publicate abia recent (POLINICENCU si col., 1981)[19]. Astfel de concentratii flavonoidice au fost determinate de autori si in mostre reprezentative de propolis din Ungaria si Uruguay.

Crizina sau 5,7-dihidroxiflavona sau 5,7-dihidroxi-2-fenilcromona a fost fost descoperita in 1927 de G.T.JAUBERT[20] atat in propolis cat si in mugurii de plop, ea fiind prezenta, de asemenea, in miere si in ceara. Cu toate ca nu este singurul flavonoid de culoare galbena din amestecul prezent in propolis, ceara, miere . fiind din punct de vedere cantitativ componenta majoritara . a fost la inceputuri singura semnalata si astfel culoarea galbena a cerii de albine si a mierii se atribuia numai crizinei.

Tectocrizina sau tectogenina, a carei prezenta in propolis a fost semnalata de G.T.JAUBERT [20] este 7-metil-eterul crizinei. In studiile ulterioare efectuate asupra acestui compus au demonstrat proprietatile sale diuretice, pentru care s-a eliberat un brevet de inventie SUA din 1964, al firmei Laroche Navarron, autor PERRAULT (1976) [21].

Galangina este flavonolul crizinei, adica 3-hidroxicrizina. Concentratia sa in propolis o plaseaza alaturi de crizina, intre bioflavonoizii bine reprezentati cantitativ. Ea a fost evidentiata de VILLANUEVA si col., (1964) [22]  ar in mugurii de plop . diferite specii . de EGGER si col., (1969) [23].

Izalpinina a fost prima data evidentiata in propolis de VILLANUEVA si col., in 1964 [22].

Pinocembrina isi datoreaza numele descoperirii sale in mugurii speciei Pinus cembra (Pinaceae) de catre ERDTMAN (1946)[24]. Ca si crizina, pinocembrina este prezenta intre componentele rasinii de pe mugurii de plop. Ca structura este flavanona corespunzatoare crizinei.

Pinostrobina, descoperita in 1946 in mugurii speciei Pinus strobus apoi separata si din specia Prunus avium(Rosaceae).

Pinobanksina este 3-hidroxi-pinocembrina, adica un flavanonol din seria flavonoidelor specifice din propolis, caracterizate prin lipsa oricarei functiuni fenolice pe inelul B. A fost descoperita in compozitia unor specii de Pinus intre care Pinus banksiana. Abia in 1979, SCHNEIDEWIND si col.,[25] o citeaza in propolis.

3-acetatul de pinobanksina este la randul sau identificat in totalul flavonoidic al propolisului si pare sa nu fi fost identificat in vreo planta.

Exista opinia conform careia principiile active cel mai bine reprezentate cantitativ si intotdeauna prezente in propolis, implicit susceptibile de a da cele mai constante si mai caracteristice efecte farmacologice ale acestui produs, sunt bioflavonoidele care au ca particularitati de structura starea libera, de compusi de neglicozidati, precum si lipsa vreunei functii fenolice in inelul B.

Este poate important de mentionat faptul ca toate aceste componente mentionate, fara exceptie, se regasesc in compozitia chimica a multor specii de Pinus, raspandite in cele mai indepartate si variate regiuni de pe glob si mai ales in mugurii de pin, la randul lor utilizati pretutindeni pentru proprietati terapeutice bine cunoscute. Pe de alta parte, este cunoscuta si utilizarea rasinii unor muguri, ca cei ai speciilor Populus, Prunus, ca materie prima pe care albinele o asociaza unor ceruri si altor componente, la elaborarea propolisului. Este de asemenea e adaugat ca si mugurii de plop sunt medicinali si impreuna cu mugurii de prun si de Zingiberaceae sunt depozite de astfel de bioflavonoizi.

Alti compusi flavonoidici prezenti in propolis in cantitati mai mici sunt:

  • acacetina sau linarigenina izolata de POPRAVKO (1975) [12];
  • 7-metil-eterul-acacetinei, separat din mugurii de Betula verrucosa;
  • campferida . izomer de pozitie al rhamnocitrinei identificata de POPRAVKO (1969) [26];
  • pectolinarigenina sau 6-metoxi-acacetina sau 6-metoxi-linarigenina,
  • metil-eterul-sakuranetinei . o flavanona a carei origine si structura se afla in pinostrobina de la care deriva prin metoxilare a fost semnalata in propolis de catre METZNER si col., (1975) [27].

Toate aceste flavonoide semnalate frecvent in propolis sunt prezente sub forma de agliconi si care au ca specificitate . prezenta de functiuni fenolice libere, reactive, grefate pe inelul B.

Cvercetina (quercetina) agliconul rutozidei si al mai multor alte glicozide flavonoidice este foarte raspandita in regnul vegetal. A fost descoperita in stare pura de PERKIN si HUMMEL in 1896 [28] in hamei Humulus lupulus si in cojile de ceapa (Allium cepa). Este utilizata in terapie, alaturi de alte bioflavonoide, ca substanta activa pentru mentinerea starii normale a vaselor sanguine prin descresterea permeabilitatii si fragilitatii capilarelor BUDAVARI (1989) [29]

Alte grupe de compusi prezente in propolis sunt chalconele si dehidrochalconele, acizi alifatici si esterii lor, uleiuri volatile cu catena scurta si esteri ai acestora, acizi aromatici si esteri ai acestora, acid benzoic si derivati ai acestuia, aldehide, alcooli, acid cinnamic si derivatii acestora, alti acizi si derivati, cetone, fenoli si ompusi heteroaromatici, terpene, alcooli sesquiterpenici si derivati ai acestora, terpenoizi si alti compusi, hidrocarburi sesquiterpenice si triterpenice, compusi volatili, hidrocarburi (C21-C33), hidrocarburi alifatice, steroli si hidrocarburi steroidice, zaharuri, lactone, aminoacizi, derivati de acizi nucleici, vitamine, minerale, transhidrogenaze anaerobe, substante donoare de H.

Intre chalcone si dehidrochalcone GREENAWAY si col.,(1990) [14] se pot mentiona:

  • chalcona alpinetinei
  • chalcona pinostrobinei
  • chalcona pinocembrinei
  • chalcona pinobanksin-3-acetatului
  • chalcona sakuranetinei
  • dihidroxi-metoxi dihidrochalcona

Acizi alifatici si esteri ai acestora

  • acid butiric, 2-metoxi-butiric, succinic, crotonic, angelic, fumaric, behenic, acetic, benzil-acetat, izobutil-acetat, izopentil-acetat, izopentenilacetat
  • acid palmitic, cerotic, montanic, stearic, oleic, linoleic, miristic, lignoceric

Uleiuri volatile cu catena scurta:

  • acid butiric, acid 2-metil-butiric
  • acid crotonic
  • acid angelic
  • acid acetic
  • acid izobutiric

Esteri ai uleiurilor volatile cu catena scurta:

  • izobutil-acetat
  • izopentil- acetat
  • izopentenil-acetat

Acizi aromatici si esteri ai acestora:

  • acid benzoic
  • benzil-benzoat
  • acid protocatechic
  • acid veratric
  • etil-benzoat
  • metil-salicilat
  • benzil-salicilat
  • acid hidroxibenzoic
  • acid vanilic
  • acid p-anisic
  • metil-benzoat
  • cinnamil-benzoat
  • acid hidroxicinnamic
  • acid cinnamic
  • acid metoxicinnamic
  • acid p-metoxicinnamic
  • acid 3,4-dimetoxicinnamic
  • benzil-3,4-dimetoxi-cinnamat
  • acid caffeic si esteri
  • acid cumaric, acid p-cumaric si esteri ai acestora
  • acid ferulic, acid izoferulic si esteri ai acestora
  • derivati ai acidului benzoic: acid salicilic, acid gentisic, protocatechic, acid galic

Aldehide:

  • benzaldehida
  • aldehida protocatechica
  • p-hidroxibenzaldehida
  • vanilina
  • izovanilina
  • aldehida caproica

Alcooli:

  • alcool cinnamic
  • alcool benzilic
  • hidroquinona
  • alcool prenilic
  • izobutenol
  • alcool fenetilic
  • alfa-glicerofosfat
  • beta-glicerofosfat
  • glicerol

Alti acizi si derivati ai acestora:

  • esterul metilic al acidului 2,8-dimetilundecanoic
  • esterul fenilmetilic al acidului 14-metilpentadecanoic
  • esterul etilic al acidului palmitic
  • acid sorbic
  • esterul butil-2-metilpropilic al acidului ftalic
  • metil esterul acidului alnustic

Cetone, fenoli si compusi heteroaromatici:

  • acetofenona si derivati
  • p-acetofenol si derivati
  • eugenol
  • pterostilben
  • xanthorrhoeol
  • cumarina
  • esculetol
  • scopoletol
  • pinosilvina
  • trigliceride fenolice

Alcooli terpenici, sesquiterpenici si derivati:

  • geraniol
  • nerolidol
  • guaiol
  • farnesol
  • dihidroeudesmol
  • beta-bisabolol
  • alfa-acetoxibetulenol

Terpenoide si alti compusi:

  • cimen
  • limonen
  • alfa-copaen
  • stiren
  • 1,8-cineol

Hidrocarburi sesquiterpenice si triterpenice:

  • beta-burbonen
  • cariofilen
  • patchoulen
  • selen etc.

Hidrocarburi alifatice:

  • eicosan, eicosina, heneicosan
  • 1-octadecen
  • tricosan
  • pentacosan

Steroli si hidrocarburi steroidice:

  • cholestrilen
  • cholinasterol
  • stigmasterol
  • beta-dihidrofucosterol
  • lanosterol
  • colesterol

Zaharuri:

  • d-ribofuranoza
  • d-fructoza
  • d-glucitol
  • d-guloza
  • taloza
  • zaharoza
  • d-glucoza
  • polizaharide

Aminoacizii determinati cantitativ 16 (KARDAKOV, 1980) [30] sau 24 (GABRYS, 1986) [31] au ca reprezentanti semnificativi acidul piroglutamic, arginina si prolina. Provenienta acestora in propolis este pusa atat pe seama polenului dar si a secretiilor salivare ale albinelor. Acelasi lucru se poate afirma si despre prezenta vitaminelor cu reprezentanti: B1, B2, B6, C, E, acid nicotinic, acid pantotenic, vitamina A.

Elementele minerale sunt determinate din reziduul obtinut dupa calcinarea propolisului. In diferite esantioane de propolis provenind din diferite regiuni ale globului, VANHAELEN si VANHAELEN-FRASTRE (1979) [32] au determinat urmatoarele proportii: 0,51-0,86% in mostre din Franta, 0,55% - China, 0,67% -SUA, 0,68%- Australia. Principalii reprezentanti ai acestora sunt: sodiul (Na), potasiul (K), magneziu (Mg), calciul (Ca), bariu (Ba), bor (B) . urme, strontiu (Sr), zinc (Zn), cadmiu (Cd), aluminiu (Al), siliciu (Si), plumb (Pb), - urme (datorate mai ales poluarii din traficul rutier sau prin amplasarea stupinelor in aceste zone sau zone industriale), seleniu (Se) . urme, fer (Fe), nichel (Ni), crom (Cr), mangan (Mn), titan (Ti), argint (Ag), cupru (Cu), cobalt (Co), molibden (Mo), vanadiu (V).

Substantele rasinoase. Desi in datele curente de specialitate nu sunt informatii foarte clare despre izolarea fractiunii rasinoase din propolis si caracterizarea ei, prezenta rasinilor nu este pusa la indoiala de nimeni. Multe dintre proprietatile propolisului se pot raporta la continutul mare de rasini. Se citeaza si prezenta unor acizi rezinici, ca acidul abietic si acidul pimaric care fac parte din constituentii cei mai caracteristici ai rasinilor naturale.

Alte componente amintite deja, frecvent intalnite in rasini, ca acidul benzoic, acidul cinamic, acidul ferulic, acidul cafeic, cumarine si triterpenoide pentaciclice au fost identificate in propolis. Acidul benzoic atinge 1,33-20% (BRAILEANU si col., 1978)[33] si alaturi de acidul cinamic este una dintre substantele cele mai caracteristice din rasina de Styrax benzoin de la care isi trage numele, fiind totodata o componenta comuna a mai tuturor rasinilor de pe muguri, ca si acizii ferulic si cafeic.

Cercetarea esterilor aromatici din propolis de tipul celor citati anterior si chiar mai complicati ca structura (prin identificarea unor acizi polifenolici esterificati) a condus la descoperirea deosebit de valoroaselor proprietati antimicrobiene ale propolisului, prin prezenta sau absenta lor, putand fi explicata inconsecventa de activitate antimicrobiana a diferitelor sorturi de propolis (METZNER si col., 1975, 1977, 1978) [27, 34, 35].

Din punct de vedere cantitativ, fractiunea rasinoasa se considera ca reprezinta cca. 55% din propolis, cu mentiunea cuprinderii in aceasta fractiune si a unor balsamuri. Se stie ca balsamurile se definesc ca amestecuri de rasini si uleiuri volatile (esentiale) in care ultimele, ca regula generala, trebuie sa fie in proportie de cel putin 40%. Este posibil ca numai mirosul balsamic al propolisului sa fi generat aceasta exprimare deoarece studiile efectuate nu au relevat prezenta de uleiuri volatile in astfel de proportii.


1. Introducere
2. Notiuni generale despre propolis
3. Recoltarea propolisului
4. Proprietati fizice ale propolisului
5. Compozitia generala a propolisului
6. Compozitia calitativa a propolisului
7. Substante izolate din propolis
8. Tehnologia prelucrarii propolisului
9. Solventarea principiilor active
10. Prepararea extractelor apoase si etanolice
11. Activitatea biologica a extractelor de propolis
12. Actiuni fundamentale ale flavonoizilor
13. Mecanisme de actiune ale flavonoizilor
14. Aplicarea extractelor de propolis
15. Efectele propolisului
16. Forme de aplicare a propolisului
17. Concluzii


Lasa un comentariu

checked style="margin:0px;">

checked style="margin:0px">