Propolisul si extractele de propolis (Prepararea extractelor)

Postat de admin 12.09.2019 0 Comentarii PRODUSELE STUPULUI,

Propolisul si extractele de propolis 

Prepararea extractelor apoase si etanolice de propolis

PARK si col., (1998) [43] au incercat obtinerea unui extract etanolic de propolis pentru care s-a aplicat urmatorul procedeu: propolisul brut, uscat, a fost macinat pentru obtinerea unei pudre fine din care s-au prelevat mostre a cate 2 g tratate cu cate 25 ml solutie apoasa de etanol 80%. Amestecul obtinut este mentinut timp de 30 de minute sub agitare continua la temperatura de 70°C. Dupa extractie, amestecul este centrifugat, iar supernatantul obtinut este denumit extract etanolic de propolis.

Pentru obtinerea extractului apos MATSUSHIGE si col., (1996) [44] au folosit esantioane de 2 g de propolis care au fost tratate cu 25 ml apa deionizata, agitate timp de 2 ore la temperatura de 95°C, dupa marcarea prealabila a nivelului din tuburile de testare; dupa agitare, extractele se racesc la temperatura camerei si se revine la nivelul initial al solutiei prin adaugarea de apa deionizata. Continutul tuburilor este centrifugat pentru obtinerea supernatantului desemnat ca fiind extractul apos de propolis. Este important de mentionat ca s-a lucrat pe esantioane de propolis recoltat din diferite regiuni ale Braziliei.

Pentru determinarea continutului in principii active din extractele obtinute s-a aplicat metoda de masurare a spectrelor de absorbtiei in UV . Extractele au fost scanate la lungimile de unda cuprinse intre 200 . 500 nm, la un spectrofotometru UV. Pentru determinarea spectrelor de absorbtie analiza s-a efectuat pe complexul metal (aluminiu)-flavonoid (chelatizare). Reactivul folosit a fost azotatul (nitratul) de aluminiu 10% - 0,1 ml, 0,1 ml acetat de potasiu 1M si 4,3 ml etanol 80%. Cate 0,1 ml din fiecare extract de propolis au fost tratati cu cate 0,5 ml de amestec de reactivi.

Nivelul de absorbtie (absorbanta) al extractelor etanolice si a extractului apos de propolis sunt prezentate in tabelul 2. Toate probele analizate au prezentat un maxim de absorbtie la lungimea de unda de 290 nm. Totusi gradul de absorbtie la 290 nm a fost variabil in functie de concentratia solutiilor de etanol. Extractul apos a prezentat cea mai scazuta valoare a absorbtiei, care totusi a crescut progresiv cu concentratia de etanol pana la 80%. Extractele cu concentratii de etanol de 90% si 95% au prezentat o scadere a absorbtiei la 290 nm. Asa cum s-a mentionat in lucrari anterioare (MARKHAM, 1982; KUNO, 1987), [45, 46] aparitia benzilor de absorbtie la lungimile de unda de 270 . 330 nm este atribuita flavonoizilor si fenolilor. Cu alte cuvinte cea mai mare concentratie de flavonoizi a fost eliberata la utilizarea etanolului de 80%. Pe de alta parte, amestecurile de extracte etanolice de propolis cu nitrat de aluminiu si acetat de potasiu modifica complet spectrele de absorbtie, cu formarea unui nou peak de absorbtie maxima la lungimea de unda de 310 nm. Modificarea maximului de absorbtie se datoreaza formarii complexului (chelat) metalic cu flavonoizii. Cea mai mare parte a flavonoizilor naturali sunt polifenoli care contin una sau mai multe grupari O-dihidroxil si hidroxiceto care sunt implicate in formarea complecsilor metalici. Formarea complexului metal.flavonoizi induce o schimbare a spectrului de absorbtie maxim (JURD si GEISSMAN, 1956; PORTER si MARKHAM, 1970) [47, 48].

Asa cum se poate observa din acest tabel, s-a concluzionat cu extractele de propolis in solutie etanolica 80% contin cea mai mare concentratie de flavonoizi.

Pentru determinarea activitatilor biologice ale propolisului, in Japonia (MIYATAKA si col., 1997)[49] propun prepararea unor extracte etanolice si apoase de propolis, aplicand tehnici de laborator specifice.

Conform acestor autori propolisul este supus extractiei in etanol de concentratie de 99,5%. 5 parti (volume) de etanol 99,5% sunt introduse intr-un recipient etans ce contine 1 parte (greutate) propolis brut. Amestecul obtinut este lasat in repaus timp de 10 zile, cu agitari ocazionale. Solutia obtinuta dupa perioada de extractie este supusa filtrarii printr-un filtru No.2 (dimensiunea porilor 5µ). Reziduul de pe hartia de filtru este spalat cu solventul de extractie. Solutia de spalare este combinata cu filtratul obtinut si volumul total al solutiei obtinute este adus la 200 ml cu etanol 99,5%. Reziduurile au fost in prealabil uscate pe sulfat de sodiu anhidru. Dupa masurarea greutatii reziduului obtinut cantitatea extrasa in fiecare extract si concentrare in etanol de 99,5%, se determina prin scaderea valorii obtinute din masa initiala a propolisului luat in lucru. Concentratia extractului de propolis . accesibila pe piata internationala este cuprinsa intre 2,7 . 12,5%.

In cazul extractului apos, 5 parti (volumetric) de apa distilata degazata prin incalzire si apoi racita la temperatura camerei sunt introduse intr-un vas etans cu 1 parte (in greutate) de propolis. Amestecul obtinut este lasat in repaus timp de 10 zile cu agitari ocazionale. Toate operatiile ulterioare sunt identice celor pentru prepararea extractelor etanolice.

Teste asupra actiunii biologice a propolisului au fost efectuate si cu alt tip de extract de propolis . respectiv cu un extract apos de concentratie 13% w/v produs in Danemarca de firma Propharma A/S.

In Cuba se prepara un extract de propolis rosu . prin suspendarea a 1 g produs brut in etanol 95% (v/v) suspensia este decantata dupa 48 ore de pastrare la temperatura camerei. Extractul obtinut are o concentratie de 70% (w/v) si se recomanda pastrarea sa la temperatura de 4°C (NELSON MERINO si col., 1996) [50].

Tot pe propolisul brazilian s-au efectuat teste pe extracte obtinute cu apa fierbinte. Alte extracte obtinute in metanol si cloroform au fost preparate prin reluarea reziduului de la filtrare cu acesti solventi. (BASNET si col., 1996) [51].


1. Introducere
2. Notiuni generale despre propolis
3. Recoltarea propolisului
4. Proprietati fizice ale propolisului
5. Compozitia generala a propolisului
6. Compozitia calitativa a propolisului
7. Substante izolate din propolis
8. Tehnologia prelucrarii propolisului
9. Solventarea principiilor active
10. Prepararea extractelor apoase si etanolice
11. Activitatea biologica a extractelor de propolis
12. Actiuni fundamentale ale flavonoizilor
13. Mecanisme de actiune ale flavonoizilor
14. Aplicarea extractelor de propolis
15. Efectele propolisului
16. Forme de aplicare a propolisului
17. Concluzii


Lasa un comentariu

checked style="margin:0px;">

checked style="margin:0px">