Propolisul si extractele de propolis (Aplicarea extractelor)

Postat de admin 12.09.2019 0 Comentarii PRODUSELE STUPULUI,

Propolisul si extractele de propolis 

Probleme legate de aplicarea extractelor de propolis si a preparatelor acestuia in terapeutica umana

Asa cum s-a vazut, unii flavonoizi sunt hidrosolubili, altii nu sunt. Solubilitatea lor depinde de starea in care se gasesc in natura: legati de zaharuri (agliconi flavonoidici) sau nu.

In plus, cunoscuti ca antioxidanti exogeni naturali (fenoli si derivati fenolici), totusi flavonoizii nu se comporta ca antioxidantii fenolici clasici de tipul alfa-tocoferolului ci prezinta activitati moderate de rupere a catenelor (chainbreaking). Ei pot fi .chain breaking . donors. ( fenolii si polifenolii . ce formeaza un radical mai stabil ce nu mai reactioneaza) sau .chain breaking . acceptors. Care sunt activi la presiuni reduse de oxigen cand nivelul concentratiei de alkil este egal cu cel al radicalului peroxid si actioneaza ca .radical scavenger., cum este cazul aminelor aromatice si din nou fenoli mascati.

Ca pentru toti antioxidantii fenolici si polifenolici . activitatea lor este determinata de gruparile OH mascate (aceasta categorie cuprinde si derivatii de pirocatechol, trifenoli, tetrafenoli si in special tocoferolii si derivatii acestora care sunt cei mai importanti antioxidanti biologici.

Eficacitatea lor antioxidanta este strans legata de numerosi factori, intre care foarte mult de etapa de reactie radicalica, tipul mecanismului de actiune si cinetica reactiei in care sunt implicati.

In medicina, in vederea obtinerii unei mai bune stabilizari a substratului, se folosesc pe larg amestecuri de antioxidanti. Eficacitatea de actiune a acestor amestecuri se datoreaza actiunii antioxidante rezultanta din actiunea fiecarui component. Propolisul este un astfel de amestec natural de antioxidanti cu actiune sinergica. Actiunea sinergica a compusilor din propolis se datoreaza de obicei aceluiasi tip de mecanism de actiune (de exemplu . chain-breaking . chainbreaking, sau unul diferit: chain-breaking . radical scavenger).

Actiunea antioxidanta a propolisului a fost demonstrata prin diferite studii in vitro si in vivo. Aceasta activitate antioxidanta are ca rezultat multe efecte clinice obtinute ca urmare a aplicarii preparatelor pe baza de propolis (BASNETsi col., 1996; RODRIGUEZ si col., 1997; MATSUSHIGE si col., 1996) [51 , 78, 44].

Unul dintre cele mai impresionante efecte ale propolisului este cel legat de actiunea protectoare impotriva radiatiilor (in special radiatii gamma, dar si cele impotriva radiatiilor UV . KROL si col., 1990; HERMANN si BRACAMONTE, 1990) [79 , 80]. Producerea de radicali liberi in organismele expuse la aceste radiatii are ca rezultat distrugerea tesuturilor.

Extractele apoase de propolis utilizate au prezentat un efect inhibitor asupra cresterii asociate a peroxidarii lipidelor precum si o accentuare a activitatii SOD la organismele expuse.

Studiile in vitro arata ca aceleasi extracte apoase de propolis prezinta prin aceeasi activitate antioxidanta o buna protectie hepatica (RODRIGUEZ si col.,1997; BASNET si col., 1996; LIN si col., 1997; BASNET si col., 1996(2); MERINO si col., 1996; MARKHAM si col., 1996; GIURGEA si col., 1987) [78,81, 82, 83, 50, 84, 85]. Aceste extracte protejeaza impotriva eliberarii de lactatdehidrogenaza glutathion-dependenta si impotriva formarii de peroxizi lipidici.

Revenind asupra efectelor sinergice ale compusilor din propolis (CHENG si WONG, 1996) [57] trebuiesc mentionate efectele antioxidante ale balsamului de propolis in inhibarea linoleatului de metil de catre benzil-cafeat.

Flavonoizii si in acest caz propolisul s-au dovedit un excelent mijloc natural in inhibarea puternica a xenobioticelor cum este cazul intoxicarii induse cu tetraclorura de carbon si intoxicatia alcoolica la nivelul ficatului (GIURGEA si col., 1987) [85]. Tetraclorura de carbon CCl4 produce un radical foarte toxic si foarte reactiv . CCl3 implicat in peroxidarea lipidelor sau legarea covalenta cu macromoleculele esentiale la nivelul hepatocitelor.

Bioflavonoizii participa ca antioxidanti la metabolizarea acestor xenobiotice prin sistemul enzimatic al oxidazelor cu functie mixta; se stie ca activitatea enzimatica este prima tinta a substantelor toxice si ale derivatilor acestora. Efectul de protectie este observat in special la nivelul activitatilor succinat dehidrogenazei (SDH), glutamat dehidrogenazei (GDH) si citocrom oxidazei.

Efectele propolisului in afectiunile hepatice

Efectele propolisului asupra ficatului nu se datoreaza in exclusivitate actiunii sale antioxidante. Actiunea hepatoprotectoare potentiala poate fi explicata si printr-o scadere a nivelului glucozei sanguine si o crestere a nivelului glicogenului.

Acizii nucleici (DNA si RNA) prezinta niveluri de concentratie usor modificate. Scaderea usoara a nivelului DNA la 10 zile dupa administrarea de extract etanolic de propolis poate fi interpretata ca rezultat al inhibarii sintezei proteice. Se stie ca unele substante din grupa flavonoizilor inhiba sinteza proteica, iar cei apartinand grupului flavonelor si flavonolilor cu grupari HO in pozitiile 3.-4. si 7 sunt potentiali inhibitori ai ribonucleazelor.

Transaminazele (GOT si GPT) cele mai comune enzime verificate in analizele de laborator, prezinta niveluri variabile, cresteri si descresteri, ceea ce reflecta fie o inhibare fie o activare a activitatii lor la nivelul tesutului hepatic. O alta posibila explicatie poate fi si modificarea permeabilitatii membranelor celulare ce favorizeaza intrarea sau eliberarea lor din celule.

Fosforilaza hepatica prezinta deasemenea niveluri variabile de activitate la diferite intervale de timp: cresteri la intervale de 10, 30 si 60 de zile si scaderi la intervalul de 20 si respectiv 90 de zile. In acest caz, flavonoizii intra in competitie cu procesul metabolic al adrenalinei, actiune ce este sinergica cu cea a acidului ascorbic (vitamina C). in acest caz, flavonoizii pot fi priviti ca factori de economisire si protectie pentru adrenalina.

Glucozo-6-fosfataza este o enzima esentiala dar nu specifica pentru gluconeogeneza. Activitatea acestei enzime reflecta capacitatea tesutului hepatic de a sintetiza glucoza. Urmare a administrarii de extract de propolis se observa o scadere dupa 10 zile si respectiv 90 de zile si o crestere a activitatii sale dupaun interval de 30 de zile de la aplicare.

Steatoza hepatica este rezultatul acumularii de acizi grasi la nivelul tesutului hepatic ca sursa de energie pentru hepatocite, datorita consumului excesiv de alcool. O alta potentiala cauza este eliberarea de catecholamine, care prin lipoliza periferica, genereaza producerea de acizi grasi ce sunt directionati spre ficat pentru sinteza lipidelor.


1. Introducere
2. Notiuni generale despre propolis
3. Recoltarea propolisului
4. Proprietati fizice ale propolisului
5. Compozitia generala a propolisului
6. Compozitia calitativa a propolisului
7. Substante izolate din propolis
8. Tehnologia prelucrarii propolisului
9. Solventarea principiilor active
10. Prepararea extractelor apoase si etanolice
11. Activitatea biologica a extractelor de propolis
12. Actiuni fundamentale ale flavonoizilor
13. Mecanisme de actiune ale flavonoizilor
14. Aplicarea extractelor de propolis
15. Efectele propolisului
16. Forme de aplicare a propolisului
17. Concluzii


Lasa un comentariu

checked style="margin:0px;">

checked style="margin:0px">