Propolisul si extractele de propolis (Actiuni)

Postat de admin 12.09.2019 0 Comentarii PRODUSELE STUPULUI,

Propolisul si extractele de propolis 

Actiuni fundamentale ale flavonoizilor si consecintele lor fiziologice

Efectele observate ca urmare a consumului de flavonoizi isi pot avea originea din cele trei principii fundamentale ale actiunii lor:

  • modificarea activitatilor enzimatice prin fosforilare
  • antioxidare
  • represie genica

Consecintele fiziologice ale acestor 3 actiuni principale sunt:

  • actiunea antialergica
  • actiunea antivirala
  • actiunea anestezica
  • actiunea anti-tumorala
  • actiunea antiinflamatoare (aspirin-like)

Actiunea antialergica

Simptomele reactiilor alergice ca dispneea . obstructia cailor aeriene prin contractia musculaturii bronsice inrosirea pielii, secretia excesiva a nasului (rinita) si de suc gastric precum si cresterea temperaturii, apar ca rezultat al eliberarii de histamina din mastocite. Histamina este eliberata atunci cand agentul patogen (alergenul) este legat de imunoglobulina E din membrana externa a mastocitelor. Ca rezultat, pe fondul consumului de ATP, canalele specifice pentru ionii de calciu din membrana externa a mastocitelor se deschid, permitand penetrarea acestora in celule. Datorita sarcinii lor pozitive duble, ionii de calciu permit eliberarea a doua molecule de histamina, care la randul lor poarta fiecare cate o singura sarcina pozitiva.

Datorita marii capacitati de reactie, adenozintrifosfatul (ATP) care deschide canalele de calciu, va actiona preferential pentru fosfat. Ca urmare, inprezenta flavonoizilor, canalele de calciu raman inchise si mastocitele nu mai pot elibera histamina astfel incat simptomele reactiei alergice nu se mai produc. Este cunoscut faptul ca chromoglycan-ul si medicamentul Intal constau dintr-un inel cromanic si un flavonoid. Aceste substante sunt folosite de multa vreme ca medicamente in combaterea alergiilor ( KLIMMEK, 1988) [52].

Dupa cum se stie, propolisul contine o anumita cantitate de polen si atunci cand acesta nu este eliminat prin procedee corespunzatoare, unii pacienti mai sensibili pot dezvolta alergii la propolis. Este unul din motivele pentru care propolisul este suspectat a fi un potential alergen. Propolisul poate fi insa incriminat de aparitia alergiilor si datorita continutului (in unele sorturi) in esteri ai acidului cinamic si ai acidului cafeic (HAUSEN si col., 1987; SCHULER si col.,1988; ITOH si col., 1994) [53, 54, 55].

O alta potentiala sursa de alergenicitate este veninul de albine prezent deasemenea in propolis in cantitati foarte mici. De obicei, veninul de albine este extras cu solventi aposi, motiv pentru care si acesta poate fi incriminat pentru actiunea alergica a propolisului.

Actiunea antivirala

Se stie ca virusurile constau dintr-un nucleu infectios ce contine un acid nucleic (DNA sau RNA) si o manta proteica. Adeseori, acestea pot penetra usor in celulele umane. Pentru a deveni active, mantaua lor proteica trebuie sa fie digerata de enzimele prezente in lizosomi. Lizosomii sunt vezicule acoperite de o membrana lipidica care in prezenta flavonoizilor nu poate fi penetrata de virusuri.

Fondul acestui fenomen nu este inca deplin inteles, dar se poate emite o ipoteza. Un exemplu ar putea fi neutralizarea gruparilor amino din mantaua proteica prin fosforilare . o prezumtie pentru penetrarea membranelor lipidice lizosomale.

DEBIAGGI si col., (1990)[56] au testat efectele antivirale a 5 specii de flavonoizi specifici prezenti in propolis: crizina, kaempferol, acacetina, galangina si quercetina. Utilizand culturi de celule invitro, s-adeterminat replicarea si infectivitatea unor tulpini de virus herpetic, adenovirus, coronavirus si rotavirus.

Crizina si kaempferolul au prezentat o actiune inhibitorie dependenta de doza asupra replicarii virale intracelulare a tuturor tulpinilor virale testate dar nu afecteaza infectivitatea acestora. Ambii flavonoizi se dovedesc foarte activi in inhibarea replicarii diferitelor tipuri de virusuri herpetice (HSV . herpes simplex): HSV-2 (0,2 µg/ml si 0,1 µg/ml), HSV-1 (0,5 µg/ml si 2 µg/ml). La 10 µg/ml crizina si kaempferolul reduce replicarea virusurilor in proportii de 45% si respectiv 65% la coronavirusul bovin, 30% si 50% la coronavirusul uman, rotavirusul SA-II 25% si respectiv 35%. Quercetina la doza de 60µg /ml si crizina la 10 µg/ml au redus infectivitatea virusurilor herpetice (HSV-2, HSV-1 si TKHSV-1) cu aproximativ 65% si respectiv 50%. (CHENG si WONG, 1996) [57].

AMOROS si col., (1992a) [58] au observat ca propolisul este foarte activ in vitro impotriva virusului polio si herpetic. La o concentratie de 30 µg/ml propolisul reduce titrul virusurilor herpetice de 1000 de ori, inhiba replicarea HSV cu 99,5% si inhiba total formarea plagii de poliovirus. S-a observat de asemenea si o actiune virulicida asupra virusurilor incapsulate, herpes simplex si virusul stomatitei veziculare (VSV). In acest caz se sugereaza ca flavonoizii galangina si crizina majoritari in esantioanele de propolis recoltat din Franta (si in general din zona europeana) actioneaza sinergic in actiunea antivirala a propolisului.

Intr-un studiu mai aprofundat asupra actiunii inhibitoare a flavonoizilor asupra virusurilor, AMOROS si col., (1992b) [59] au observat efecte sinergice individuale si binare ale flavonolilor (galangina, kaempferol si quercetina), flavonelor (crizina, apigenina, luteolina si tectocrizina) si a flavanonelor (pinocembrina si izosakuranetina) asupra infectiei cu virus herpetic de tip I si replicarea acestuia in celule renale de maimuta in vitro. Tot aceasta echipa a constatat ca flavonolii sunt mai eficienti in reducerea titrului virusurilor; totusi s-a constatat ca galangina este activa in timp ce crizina nu prezinta activitate, contrazicand astfel rezultatele obtinute de DEBIAGGI si col., (1990)[56]. Autorii au atribuit contradictia:

  • diferentei intre tulpinile de HSV-1
  • diferentei dintre timpii de incubatie (48 de ore mai putin decat Debiaggi si col., 1990) [56]
  • diferitilor parametri de lucru

Activitatea flavonolilor descreste in ordine inversa cu numarul de grupari hidroxil substituite: galangina; kampferol; quercetina. Afinitatea compusului la lipide (lipofilie) pare sa aiba o importanta deosebita pentru activitatea biologica. Numai galangina, kaempferolul si balsamul de propolis pare sa fie activi cu adevarat impotriva HSV-I. Alti constituenti de tipul metoxiflavonelor minore sau conjugati de tip cafeoil pot contribui la randul lor la actiunea antivirala. In plus, atunci cand doi flavonoizi diferiti au fost administrati impreuna, s-a observat un sinergism semnificativ impotriva HSV-I, cu combinatii de flavonoli si flavone care produc o reducere semnificativa a virusului. Cele mai importante combinatii binare au fost: kaempferol + luteolina; quercetina + crizina; galangina + apigenina; kaempferol + apigenina; quercetina + apigenina. Adeseori sinergismele indica diferite moduri de actiune dar intrucat mecanismul (ele) inhibitiei virale mai trebuie inca elucidate, se fac inca speculatii.

Propolisul si extractele sale precum si o serie de solutii de flavonoizi s-au dovedit mijloace eficiente in sistarea replicarii agentului patogen al hepatitei virale HbsAg (MORFEI si col.,1980) [60].

Actiunea analgezica

Unele procese dureroase apar ca rezultat al producerii de prostaglandine la locul leziunii (ranii). Formarea acestor prostaglandine poate fi stopata de flavonoizi prin actiunea lor de inhibare a actiunii enzimei prostaglandin-ciclooxigenaza (PGciclooxigenaza).

Actiunea anti-tumorala (anti-cancer)

Una dintre explicatiile acestei actiuni a flavonoizilor este urmatoarea: celulele tumorale sunt caracterizate printr-o activitate insuficienta a pompelor ionice ale ATP-azei. Ca urmare, in timp, enzima ATP-aza devine inactiva, deoarece centrul sau activ este blocat prin fosforilare. Flavonoizii modifica acest proces de fosforilare probabil prin captarea gruparilor fosfat. Prin acest proces, activitatea celulelor poate reveni la normal (KLIMMEK, 1988) [52]

In 1991 (MATSUNO si col.,) [61] a raportat prezenta in propolisul brazilian a trei compusi cu actiune anti-tumorala. Acesti compusi sunt quercetina, esterul fenetilic al acidului cafeic si un nou compus clerodan-diterpenoid ultimul fiind centrul atentiei. Clerodan-diterpenoidul a demonstrat stoparea dezvoltarii celulelor tumorale in faza S si a prezentat o degradare masiva asupra celulelor tumorale HuH13 in nu mai putin de 3 zile . in medii de cultura. Pe de alta parte, un slab efect citotoxic a fost observat asupra celulelor renale de iepure aflate in stadiu primar . fara transformari, si asupra celulelor diploide umane. Urmarind aceasta substanta s-a demonstrat ca ea prezinta si actiune antibacteriana, poate ucide celulele tumorale hepatice fara a le leza pe cele normale. Un an mai tarziu, 1992 [62], acelasi autor a aratat caprin administrarea de propolis brazilian la un pacient afectat de cancer, s-a produs o activare a limfocitelor T-killer si a macrofagelor din tesutul afectat . fapt ce a produs inhibarea cresterii tumorii.

In 1993, ARAI si col., [63] de la laboratoarele biochimice Hayashibara au ajuns la concluzia ca propolisul activeaza macrofagele, induce productia de citokine si restrange dezvoltarea de metastaze in cancerul de colon. In rapoartele lor ei au aratat clar ca propolisul actioneaza direct asupra macrofagelor pentru a le amplifica functiile si lucrand impreuna cu antigenul induce productia de factor de necroza tumorala, interleukin-1 si interferon, tinand metastazele la nivelul plamanilor la valori sub 60%.

KIMOTO si col., (1994, 1995) [64, 65] au reusit sa identifice si sa izoleze din propolisul brazilian . artepillina C . un compus cu o puternica actiune antitumorala . prezenta in produs in concentratii de aprox. 5%. Artepillina C s-a dovedit extrem de eficienta indeosebi asupra celulelor leucemice si se asteapta ca in viitor ea sa fie administrata prin injectii intravenoase ca adjuvant in chemoterapia acestei afectiuni.

Studiile efectuate au demonstrat ca constituentii propolisului care prezinta o puternica actiune anti-tumorala sunt:

  • derivati ai acidului cafeic
  • flavonoizi
  • acidul 2,2-dimetil-8-prenil-cromen-6-propendioic
  • artepillina
  • acidul 17-hidroxicleroda-3m(13Z)-dien-15-oic (MARCUCCI, 1995; MATSUNO si col., 1995, 1996, 1997) [66, 67, 68, 69]

Actiunea de tip aspirina (aspirin-like)

Aspirina acidul acetilsalicilic inhiba, in acelasi mod ca si flavonoizii, actiunea enzimelor reponsabile pentru sinteza prostaglandinelor PG-ciclooxigenaza si lipooxigenaza. Acesta este principalul motiv pentru care flavonoizi sunt recunoscuti ca .aspirina naturala.


1. Introducere
2. Notiuni generale despre propolis
3. Recoltarea propolisului
4. Proprietati fizice ale propolisului
5. Compozitia generala a propolisului
6. Compozitia calitativa a propolisului
7. Substante izolate din propolis
8. Tehnologia prelucrarii propolisului
9. Solventarea principiilor active
10. Prepararea extractelor apoase si etanolice
11. Activitatea biologica a extractelor de propolis
12. Actiuni fundamentale ale flavonoizilor
13. Mecanisme de actiune ale flavonoizilor
14. Aplicarea extractelor de propolis
15. Efectele propolisului
16. Forme de aplicare a propolisului
17. Concluzii


Lasa un comentariu

checked style="margin:0px;">

checked style="margin:0px">