Loca Americana si Europeana

Postat de admin 12.09.2019 0 Comentarii BOLI SI PARAZITI,

Loca americana

Este o boala infecto-contagioasa care ataca in exclusivitate puietul capacit al albinelor. Datorita pagubelor mari pe care le produce este considerata cea mai grava boala a albinelor. Este prezenta in toate tarile crescatoare de albine, find cunoscuta sub denumirea de: loca maligna, loca vascoasa sau puiet putred.

Agentul patogen este Bacillus Larvae. In stare vegetativa bacilul este sensibil fata de agentii fizici si chimici. In apa, la temperatura de 60°C, el moare in 10 min, iar in solutia de soda caustica 10% sau formol 20% este distrus in 5 min.

Rezistenta sporului: insusirea sporului de a sporula (forma de rzistenta a bacilului cand nu mai are conditi prielnice de viata), reprezinta factorul principal ce explica graviatatea locii americane. Rezistenta mare a sporilor fata de agentii fizici, chimici si biologici constituie un alt factor de gravitate a bolii. Sub forma de spor rezista foarte mult fara hrana, putand sa apara si din cruste uscate si dupa 20 – 40 ani. In pamant sporii rezista peste 200 de zile, la soare 1 -6 saptamani, in miere un an. In apa la 100°C si in ceara la 120°C pier in 30 min..

Fata de agentii chimici, sporii rezista lunide zile in acid fenic 5%, in alcool 90° timp de 40 zile, in cloramina 10% cateva zile, formol10-20% timp de 6 zile, in solutie de soda causti 5% rezista 6 ore de contact.

Infectia naturala – imbolnavirea puietului se realizeaza prin sporii adusi de albinele doici odata cu hrana. Infectarea albinelor cu spori se realizeaza in momentul curatirii celulelor de puetul mort. Totodata albinele infectate raspandesc sporii in tot interiorul stupului, in faguri, in miere, pastura, pereti si in crapaturi, unde pot sa ramana ascunsi anide zile. Reactivarea sporilor se face prin hranirea larvelor. Transmiterea de la un stup la altul, de la o stupina la alta, se face prin intermediul albinelor hoate, trantori, adapatoare, unelte de stupina, introducerea fagurilor de la un stup la altul, miere infectata, paraziti ai albinelor, material biologic infectat adus din alte stupine bolnave.

Patogenitate – sporii ajunsi in hrana larvelor patrund in intestinul acestora unde in 24 h de la ingerare se transforma in forma vegetativa. Inmultirea bacililor se face foarte bine si rapid in hemolimfa (sange), unde produc moartea larvelor prin septicemie, dupa capacire. Albinele sesizeaza boala inainte ca apicultorul sa-si de-a seama de ea, iar prin actiunea de curatire a clulelor de larve moarte, fac sa se mentina familia de albine, intr-o stare aparenta de snatate = infectie latenta. Prin schimbarea conditiilor de rezistenta si diminuarea activitatii de curatirea fagurilor boala isi face aparitia din plin.

Evolutia locii americane – apare mai tarziu decat loca europeana, atingand apogeul in a doua parte a verii, fiind favorizata de caldurile mari. Boala nu se vindeca singura. Familiile puternic infectate pier pana in toamna iar cele medii rezista pana in iarna si mor pana in primavara din lipsa de albina tanara.

Simptome: – loca americana se observa din aspectul fagurilor cu puiet si modificarile pe care le sufera larvele contaminate. Faguri cu puiet au un aspect pestrit (puiet capacit altrernand cu puiet necapacit), culoarea bruna a capacelelor, escavarea si perforarea capacelelor de la puietul mort. Larvele moarte isi pierd forma si culoarea , se incretesc si se ingalbenesc, devenind crem si in cele din urma brune; continutul lor se tansforma intr-o masa vascoasa, mirosul este caracteristic de clei de la tamplarie incalzit. Pe masura trcerii timpului, larvele se usuca si se lipesc de peretele fagurelui de unde albinele nu-l mai pot desprinde

Masa continutului larvar este filanta (testul cu batul de chibrit).

Diagnostic: boala se recunoaste dupa aspect clinic:

 

  • puiet imprastiat pe fagure;
  • mortea larvelor dupa capacire;
  • consistenta vascoasa a larvelor;
  • prezenta cojilor uscate;
  • aderenta pe pertii celulelor a larvelor moarte, inainte cat si dupa uscare;

 

Pentru precizarea diagnosticului se face examenul de laborator.

Prognostic – este foarte grav, din cauza ca sporuleaza foarte rapid.

Masuri de prevenire se aplica masurile de igiena si biologice care au fost descrise anterior.

In cazul aparitiei bolii se iau urmatoarele masuri:

  • se topesc toti fagurii
  • cutiile de stupi se dezinfecteaza riguros si se vopsesc din nou
  • in cazuri extreme se recomanda arderea stupilor si a familiilor de albine

 

Loca europeana

Este o boala a puietului de albine care apare primavara timpuriu si se mentine pana toamna. Boala afecteaza in special larvele tinere necapacite.

Contaminarea se face pe cale bucala prin consumul de hrana infectata, iar raspandirea bolii se face prin intermediul albinelor hoate, trantorilor precum soi prin schimbul de faguri infectati

Simptome – in faza incipienta a imbolnavirii larvele devin transparente dupa care isi schimba pozitia normala in celule schimbandu-si si culoarea care devine galbuie. Dupa cateva zile larvele mor si incepe procesul de descompunere a acestora. Continutul larvelor bolnave nu este filant.

Prevenire – se impune aplicarea masurilor de igiene corespunzatoare si a masurilor biologice pentru pastrarea sanatatii familiilor de albine.

Septicemia

Este o boala infectioasa a albinelor adulte, care evolueaza in stricta dependenta cu factorii de mediu (locuri umbrite si racoroase); rezistenta acestuia fata de agentii fizici si chimici este scazuta printr-o dezinfectie obisnita dispar repede.

Bacilul se gaseste abundent in natura si in stupi, in anumite imprejuraride slabire a rezistentei naturale a albinelor, germenul isi exalta virulenta, patrunde in sistemul respirator, apoi in hemolimfa, unde se inmulteste si provoaca moartea albinei prin septicemie. Slabirea rezistentei albinei este provocata de umiditate ridicata, locuri de vatra mlastinoase, ploi reci de lunga durata, lipsa de cules. Dupa disparitia conditiilor improprii de intretinere, boala se vindeca singura.

Simptome – albinele nu mai pot sa zboare, contractii abdominale inainte de moarte fragilitatea cadavrelor.

Diagnostic – se face numai prin examen de laborator.

Prevenire: igiena , conditii bune de intretinere a familiilor de albine;

Paratifoza (Salmoneloza)

Este o boala infecto-conatgioasa a albinelor adulte a carei aparitie, evolutie si putere de difuzare depinde de conditiile de viata ale familiei de albine.

Agentul patologic - Bacillus Paratyphialvei – este intalnit in tubul digestiv al albinei sanatoase, devine virulent cand conditiile de intretinere ale familiilor de albine sunt deficitare.Nu sporuleaza.

Patogenie – cand conditiile sunt nefavorabile (familii slabe, umiditate mare) microbul isi exalta virulenta si produce imbolnavirea albinelor. Transmiterea bolii se face pe care bucala, microbul ajuns in tubul digestiv se multiplica intens, patrunde in hemolimfa detreminand moartea albinei prin septicemie.

Transmiterea – se face prin albinele hoate, trantori, surse de apa infectate.

Evolutia – salmoneloza izbucneste de obicei primavara si rar vara cand survin ploi reci prelungite. In general evolutia bolii este usoara, iar prin modificarea factorilor care o produc se vindeca singura. In caz contrar poate sa aiba o evolutie acuta si sa produca pagube importante.

Simptome – boala provaca depopularea familiilor de albine. Manifestarile clinice nu sunt specifice, asemanadu-se cu cele din nosemoza si acarioza.

Albinele bolnave nu pot zbura, au abdomenul balonat, diaree, paralizie si moarte.

In forma acuta, depopularea familiilor, slabirea lor si inactivitatea stupului.

Diagnostic: numai cel de laborator este concludent.

Prevenirea se face prin aplicarea masurilor de igienasi biologice specifice familiilor de albine,

Lasa un comentariu

checked style="margin:0px;">

checked style="margin:0px">