Apicultura fara tratamente (Michael Bush) - Inamici recenti

Postat de admin 12.09.2019 0 Comentarii CRESTEREA ALBINELOR,

Inamici recenti

Au aparut inamici recenti.

Paduchii varroa

Varroa destructor (inainte denumit Varroa jacobsoni care este o alta varietate de paduche din Malaezia sau Indonezia) este un recent invadator al stupilor. Au ajuns in America in 1987. Sunt niste mici capuse. Se atasaza de albine si sug hemolimfa adultilor, intra in celule inainte de capacire si se reproduc acolo. Femela adulta intra in celula cu una sau doua zile inainte de capacire. Sunt atrase de feromonii emisi de larve inainte de capacire. Femela se hraneste din larve o vreme si apoi depune cate un ou la fiecare 30 de ore. Primul este mascul (haploid) si restul femele (diploide).

Intr-o celula marita (vezi capitolul Celula dimensiune naturala) femela poate depune pana la 7 oua si deoarece paduchii imaturi nu supravietuiesc la eclozionarea albinei, intre una si doua femele noi vor supravietui. Acestea se vor imperechea inainte de eclozionarea albinei.

Paduchii varroa sunt vizibili cu ochiul liber. Sunt ca niste pistrui pe albina. Au culoare maro purpurie si forma ovala. Cu o lupa se pot vedea micile picioruse. Pt. a monitoriza infestarea cu varroa este nevoie de fund cu sita si o bucata alba de carton. Aceste funduri se pot cumpara sau confectiona. Se pune o hartie lipicioasa sub sita. Este bine sa se monitorizeze mai multe zile si sa se faca media. Daca sunt putini paduchi (0-20) situatia nu arata prea rau dar daca sunt multi (50 sau mai multi) cazuti in 24 de ore trebuie facut ceva sau acceptate pierderile.

[caption id="" align="aligncenter" width="328"]Paduchii varroa Paduchii varroa[/caption]

Mai multe metode chimice sunt disponibile

Dupa mine ideea ar fi sa nu facem tratamente. Dar iata unele folosite in mod curent.

Apistan (fluvalinat) si Checkmite (cumafos) sunt cele mai frecvent folosite acaricide. Ambele se acumuleaza in ceara, cauzeaza probleme pt. albine si contamineaza stupul. Eu nu le folosesc.

Chimicale mai blande folosite sunt timolul, acidul oxalic, formic si acetic. Acizii organici se regasesc deja in mod natural in miere si nu sunt considerati contaminanti ai stupului. Timolul este acel miros din Listerine si, desi se regaseste in mierea de cimbru, nu se regaseste dealtfel in miere. Eu am folosit acidul oxalic si mi-a placut pt. controlul provizoriu in timpul regresionarii pe celula mica. Am folosit un evaporator simplu facut dintr-o teava de alama. Nelinistea mea este in legatura cu impactul asupra florei microbiene benefice din stup.

Chimicale inerte anti varroa

Uleiul mineral alimentar este unul dintre cele populare. Dr. Pedro Rodriguez a propus si a facut cercetari apupra acestei metode. La inceput, sistemul lui consta din sfori de bumbac impregnate cu o emulsie de ulei mineral alimentar, ceara si miere. Metoda era sa se tina uleiul mineral un timp cat mai lung astfel ca paduchii sa fie sau indepartati de albine sau sa se sufoce din cauza uleiului. Mai apoi s-a folosit un vaporizator cu propan pt. a suplimenta cu ceata de ulei. Un alt avantaj al metodei este ca se pare ca distruge si paduchii traheali. Dar in acelasi timp asta ar fi si un dezavantaj pt. ca se perpetueaza albine care cu o genetica nerezistenta la paduchi traheali.

Praf inert. Cel mai folosit este zaharul pudra. De cel obisnuit. Se prafuieste pe albine pt. a disloca paduchii. Dupa cercetarile lui Nick Aliano de la Universitatea din Nebraska, aceasta metoda este mai eficienta daca se scot ramele cu albine din stup, se prafuiesc si se pun la loc. Este o metoda foarte dependenta de temperatura exterioara.

Metode fizice. Unele metode sunt doar componente din stup sau ceva de acest gen. Cineva a observat ca sunt mai putini paduchi la stupii cu colectoare de polen, si s-a presupus ca paduchii cad in colectoare. Rezultatul a fost fundul anti-varroa cu plasa. Acesta face ca paduchii curatati de albine sa nu se poata agata iarasi de albine. Cercetarile au aratat ca fundul cu plasa anti-varroa elimina pana la 30% din paduchi. Eu ma indoiesc sincer de acest lucru dar imi plac fundurile cu plasa pt. monitorizarea numarului de paduchi si pt. ventilatie si pt. orice fel de metoda de control se aplica.

Ce fac eu. Folosesc celula mica/naturala si folosesc funduri cu plasa anti-varroa; obisnuiam sa monitorizez numarul de paduchi cu un carton alb pus sub plasa. Atata timp cat numarul de paduchi era tinut sub control, si, deocamdata, din 2002 incoace a fost,  asta este tot. Nu a fost nevoie sa fac nimic altceva si numarul paduchilor a scazut pana la un nivel greu de detectat. Daca numarul paduchilor ar creste cat timp magaziile sunt pe stup probabil ca as indeparta puietul de trantor, as vaporiza ulei mineral sau as prafui cu zahar pudra. Daca ar fi tot in nr. mare dupa recolta de toamna, as folosi acid oxalic dar as intentiona de asemenea sa schimb matca. Pana acum nu am avut nevoie de nici un tratament deoarece albinele mele au fost regresionate. Celula mica singura s-a dovedit eficienta pt. ambele tipuri de paduchi in conditii normale.

Mai multe despre varroa. Fara a pune in discutie care sunt cele mai bune metode, consider ca este important ce succes au acestea. Am folosit vaporizarea de ulei mineral pt. doi ani si dupa ce am tratat cu acid oxalic la sfarsitul acelor doi ani, nr. de paduchi a fost in medie de 200 pe stup. Este un nr. foarte mic. Dar unii au observat o crestere brusca cu mii de paduchi intr-un timp scurt. O parte din acestia vin desigur din puietul eclozionat infestat. Dar consider de asemenea ca vaporizarea de ulei mineral (si de asemenea alte sisteme) au ajutat la stabilizarea numarului de paduchi din stup. Cu alte cuvinte, paduchii care mor sunt in echilibru cu cei care eclozioneaza. Aceasta face subiectul multor metode. Reginele cu comportament anti-varroa reduc abilitatea paduchilor de a se reproduce. Dar chiar daca ajungi la o populatie stabila de paduchi asta nu va elimina riscul unei invazii masive din exterior. Folosirea prafuirii cu zahar, celula mica, vaporizarea de ulei mineral si alte metode care previn reproducrea paduchilor functioneaza in anumite conditii. Eu cred ca aceasta se intampla in conditiile in care nu intra in stup un mare numar de paduchi din alte surse.

Toate aceste metode par a da gres in toamna cand exista un influx mare de paduchi.

Apoi mai sunt si alte metode mai brutale. Cu alte cuvinte omoara toti paduchii. Dar chiar si acestea dau gres cateodata. Am presupus ca este din cauza rezistentei, si probabil ca si aceasta este un factor. Dar daca este uneori din cauza unui influx urias de paduchi din afara stupului?

O explicatie ar fi ca albinele hoate si cele care sunt in deriva sunt cauza.

„procentajul de lucratoare dintr-un stup care origineaza din alte colonii in aceeasi stupina sunt de la 32 la 63%” – articol publicat in 1991 de Walter Boylan-Pett si Roger Hoopingarner in Arcta Horticulturae 288 (editia ian. 2010 Bee Culture, pag. 36)

Nu am observat acest fenomen folosind celula mica... inca. Nici folosind vaporizarea de ulei mineral. Dar am vazut ca s-a intamplat asa pe vremea cand foloseam Apistan. Totusi altii au observat fenomenul si folosind vaporizarea de ulei mineral. Se pare ca esista cel putin doi factori pt. succes. Primul este crearea unui sistem stabil astfel ca populatia de paduchi sa nu creasca in stup. Al doilea lucru este folosirea unui sistem de monitorizare si recuperare in cazul unui influx subit de paduchi. Conditiile care fac ca populatia de paduchi sa explodeze sunt intrunite toamna cand se intampla furtisag asupra stupilor care sufera de paduchi. Acestia sunt adusi acasa de hoate si in acelasi timp toti paduchii care au eclozionat nu mai au celule de puiet in care sa intre.

Paduchi traheali

Paduchii traheali (Acarapis woodi) sunt prea mici pt. a fi observati cu ochiul liber. Prima data a fost denumita „boala insulei Wight” pt. ca acolo a fost observata prima data si la acel moment nu se cunostea cauza. Apoi, cand s-a descoperit ca era vorba de un paduche, a fost numita „boala acariana” pt. ca era singurul paduche cunoscut al albinelor pe vremea aceea. Simptomele sunt albine care se tarasc, albine care nu fac ghem iarna si au aripi in forma literei „K” (cele doua aripi de pe o parte s-au separat si arata ca si litera „K”). Se stie ca paduchii traheali exista in America din 1984. Existenta lor se poate constata doar la microscop. Nu un microscop puternic, dar totusi nu se pot vedea cu ochiul liber.

Paduchii traheali trebuie sa intre in traheea albinei pt. a se hrani si reproduce. Albinele au mai multe orificii de intrare in trahee si un sistem muscular care le permite sa le inchida complet daca doresc. Deoarece paduchii sunt mult mai mari decat cel mai larg orificiu (primul orificiu toracic) trebuie sa gaseasca albine tinere cu invelisul chitinos inca moale pt. a le largi orificiul toracic prin roadere. Odata intrati, traheea mult mai incapatoare le permite viata si inmultirea. Paduchii traheali trebuie sa patrunda in trahee cat timp albina are o zi sau doua de viata, apoi invelisul chitinos se intareste. O metoda eficienta de control o reprezinta turtele cu grasime (grasime de gatit amestecata cu zahar) pt. ca mascheaza mirosul folosit de paduchi pt. a localiza albinele tinere. Daca nu pot gasi albine tinere nu se pot reproduce. Mentolul este ulitizat frecvent pt. a omora paduchii traheali. Uleiul mineral vaporizat si (dupa unele raporturi) acidul oxalic ii omoara de asemenea. Inmultirea albinelor rezistente si celula mica de asemenea ajuta. Teoria asupra eficientei celulei mici este ca orificiul din trahee este mai mic la o albina mai mica si astfel paduchii nu pot intra. Mai multe cercetari sunt necesare asupra acestui subiect. Dar oricum, eu folosesc doar celula mica si paduchii traheali nu reprezinta o problema.

Rezistenta la paduchii traheali nu este greu de obtinut prin inmultire. Daca nu se fac tratamente si se cresc propriile matci se ajunge desigur la albine rezistente. Nu este cunoscut mecanismul rezistentei la paduchii traheali. O teorie ar fi ca sunt mai igienice si se curata de paduchi inainte ca acestia sa intre in trahee. O alta teorie ar fi ca orificiile de intrare in trahee ar fi mai mici sau mai tari. O alta ar fi ca albinele tinere nu ar mai emite respectivii feromoni prin care sunt detectate de paduchi.

Acarapis dorsalis si Acarapis externus sunt paduchi care traiesc pe albine si nu se pot distinge de paduchii traheali (Acarapis woodi). Sunt clasificati altfel dupa locatia unde se gasesc, ceea ce aduce intrebarea: sunt altfel de paduchi sau doar nu au putut intra in trahee.

Gandacul mic de stup

Un alt daunator recent aparut care nu a reprezentat o problema inca in zona in care ma aflu este gandacul mic de stup (Aethina tumida Murray). Larvele mananca fagure si miere, ca si moliile, dar sunt mai mobile, stau in grupuri si se tarasc afara din stup in pamant pt. a se transforma in pupe. Gandacii adulti sunt hraniti de albine dar albinelor le place cateodata sa ii inghesuie in colturi. Exista o controversa asupra utilitatii colturilor pt. ca ofera un loc unde sa se ascunda gandacii, dar de asemenea ofera albinelor un loc unde sa-i inghesuie.

Daunele cauzate sunt similare cu ale moliilor, dar mai ample si mai greu de controlat. Daca in stup exista miros de fermentatie si se gasesc mase de larve tepoase care se tarasc prin stup, probabil aveti gandacul mic de stup. Singurul tratament chimic acceptat este CheckMite, doze mari aplicate in pamant in apropierea stupului pt. a omori pupele.

Desi au fost identificati in Nebraska, nu am avut inca aceasta boala in stupina, dar daca ar deveni o problema as folosi mai mult fagure cladit complet din plastic. Familiile puternice par a fi cea mai buna preventie.

Unii apicultori folosesc diverse capcane (unele facute in casa altele comerciale), altii ii ignora pur si simplu. Se pare ca prospera pe sol nisipos si clima calda dar supravietuiesc chiar si pe sol argilos cu ierni aspre. Cat de mare problema reprezinta si cat efort este necesar pt. a-i controla depinde de tipul solului si asprimea iernii.

Sunt necesare tratamentele?

Cartile clasice de apicultura vor evidentia faptul ca tratamentele sunt absolut necesare si ca albinele ar fi disparut fara interventia omului. Pt. a va face o impresie, iata istoricul meu complet:

  • 1974 am folosit teramicina pt. ca am fost alertat de carti ca nu se poate fara.
  • 1975-1999 fara tratamente deloc dar le-am pierdut pe toate in 1998 si 1999 datorita varroa.
  • 2000-2001 am folosit Apistan pt. varroa. In 2001 toate au murit oricum de varroa.
  • 2002-2003 am folosit acid oxalic pe o parte din albine. Ulei mineral pe alta parte, ulei de perisor pe alta parte si nimic pe alta parte, de asemenea am inceput regresionarea.
  • 2004-prezent zero tratamente.

Deci singurii ani cand am facut tratamente la toate albinele au fost 1974, 2000, 2001. In 2002 si 2003 am tratat partial, deci in total cinci ani.

Cei 32 de ani cand albinele mele nu au primit nici un fel de tratamente au fost: 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010.

Monitorizez nr. de paduchi (la fel si inspectorul apicol an de an) si ma uit cu atentie la albine moarte sa vad daca au murit de varroa. Nu mai vad probleme cu varroa in stupinele mele. Ocazional gasesc cate un paduche.

Niciodata nu am tratat pt. nosemoza sau paduchi traheali (desi uleiul de perisor, uleiul mineral si acidul oxalic probabil ca i-a afectat).

Am cumparat roi la pachet din timp in timp dar totodata m-am extins de la 4 stupi la 200, am si vandut ocazional nuclee pe celula mica si am crescut matci.

[caption id="" align="aligncenter" width="320"]Celula cu dimensiune naturala Celula cu dimensiune naturala[/caption]

Si implicatiile ei in apicultura si varroa

“Toate functioneaza daca le lasi” – Rick Nielsen, Cheap Trick

S-a discutat si s-a scris mult despre celula mica recent, si despre efectul ei asupra varroa. Sa clarificam cateva lucruri despre celula naturala.

Este celula mica = celula naturala?

S-a pretins ca celula mica ar ajuta la reducerea varroa. Celula mica are dimensiunea de 4.9 mm. Foita standard de fundatie de fagure are celula de 5.4 mm. Care este celula naturala?

Badoux 1893

A facut albine mai mari folosind celule mai mari. Pinchot, Gotarski si altii au marit celula pana la 5.74 mm. Dar prima foita a lui A.I. Root avea 5 celule pe inch adica 5.08 mm. Apoi a inceput sa produca foita cu 4.83 celule pe inch adica 5.26 mm. (ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag. 125-126)

Legea lui Severide

„Principala cauza a problemelor sunt solutiile”

[caption id="" align="aligncenter" width="320"]Foita de fundatie de fagure azi - 5.4mm Foita de fundatie de fagure azi - 5.4mm[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="320"]Dadant normala pt. puiet 5.4 mm Dadant normala pt. puiet 5.4 mm[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="320"]Pierco medie 5.2 mm Pierco medie 5.2 mm[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="320"]Pierco deep 5.25 mm Pierco deep 5.25 mm[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="320"]Mann Lake PF120 medie Mann Lake PF120 medie[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="320"]Mann Lake PF10 Mann Lake PF10[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="320"]Dadant 4.9 mm  masurat Dadant 4.9 mm masurat[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="320"]Fagure natural de 4.7 mm Fagure natural de 4.7 mm[/caption][caption id="" align="aligncenter" width="320"]Masurare fagure de 4.7 mm Masurare fagure de 4.7 mm[/caption]

Dimensiuni de celule

Fagure natural lucratoare4.6 la 5.1 mm
Lusby4.83 mm medie
Dadant celula mica4.9 mm
Honey Super Cell4.9 mm
Perma Comb scufundat in ceara4.9 mm
Mann Lake PF100 si PF1204.95 mm
Fagure 19th century5.05 mm
Perma Comb5.05 mm
Dadant 5.1 celula mica5.1 mm
Foita Pierco5.2 mm
Foita Pierco deep5.25 mm
Foita Pierco medium5.35 mm
RiteCell5.4 mm
Foita standard lucratoare5.4 la 5.5 mm
7/115.6 mm
HSC medie6.0 mm
Trantor6.4 la 6.6 mm

Nota: fagurii claditi din plastic sunt cu 0.1 mm mai mari la gura, asadar echivalentul trebuie luat diametrul de la fundul celulei.

Ce am facut pt. a obtine faguri naturali

  • Stupi cu leat superior
  • Rame fara fundatie
  • Fasii de pornire
  • Fagure liber
  • Rama goala intre faguri claditi

Ce diferenta este intre natural si „normal”? Retineti ca foita normala are dimensiunea celulei de 5.4 mm iar celula naturala intre 4.6 si 5.0 mm.

Volumul celulelor

            Dupa Badoux:

Latimea celuleiVolumul celulei
5.555 mm301 mm3
5.375 mm277 mm3
5.210 mm256 mm3
5.060 mm237 mm3
4.925 mm222 mm3
4.805 mm 206 mm3
4.700 mm192 mm3

Lucruri care afecteaza dimensiunea celulei

  • Intentia lucratoarei in momentul cladirii
    • Puiet de trantor
    • Puiet de lucratoare
    • Provizii de miere
  • Dimensiunea a

Lasa un comentariu

checked style="margin:0px;">

checked style="margin:0px">